Moment final pentru funcţionarea unor grupuri pe cărbune la 31 decembrie 2025. Capacităţi încă şi mai mari se vor închide definitiv în august 2026

Tranziția energetică a României, susținută prin PNRR, impune scoaterea în totalitate din funcțiune a capacităților pe cărbune până în 2029. Deși termenul inițial de eliminare a unei mari părți a lignitului era 31 decembrie 2025, Guvernul a obținut o amânare parțială de la Comisia Europeană până în august 2026, măsură vitală pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN).

Conform angajamentului ferm inițial, România trebuie să elimine definitiv o primă tranșă din capacitatea de lignit până la sfârșitul anului 2025. Aici vorbim de 660 MW din capacitatea Complexului Energetic Oltenia (CEO). Acestea include grupuri termice precum Grupul 3 de la SE Turceni și Grupul 4 de la SE Ișalnița (fiecare având nominal 330 MW).

Pentru a evita un deficit major de energie dispecerizabilă și pentru a asigura rezerva necesară în perioada de iarnă 2025/2026, România a obținut o amânare pentru restul capacității care trebuia închisă inițial. Noul termen-limită este august 2026.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Păsuirea vizează aproximativ 990 MW din CEO (care trebuiau închise şi ele la 31 decembrie), incluzând unități esențiale din termocentrale precum Rovinari. Această capacitate va fi menținută ca rezervă strategică pentru a gestiona vârfurile de consum și intermitența surselor regenerabile. Amânarea a fost necesară din cauza întârzierilor în implementarea noilor capacități pe gaze naturale și a unităților de stocare, care ar trebui să preia rolul de stabilizator al rețelei.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spunea, anterior deciziei favorabile de păsuire a CE, că dacă Bruxelles-ul nu ne mai lasă să mai ţinem în funcţiune anumite capacităţi pe cărbune pentru această iarnă, am putea avea blackout.

Păsuirea obținută nu elimină presiunea dezafectării capacităţilor pe cărbune. Menținerea celor 990 MW pe cărbune oferă SEN timpul necesar pentru a dezvolta soluții de stocare și producție dispecerizabilă, prevenind astfel dezechilibrele cauzate de dependența exclusivă de sursele hidro și regenerabile. În acest sens, până în august 2026, am putea avea funcţională o parte din noua termocentrală pe gaze de la Mintia (cu o capacitate totală de 2.700 MW) şi, poate, şi termocentrala Iernut a Romgaz (430 MW) – care este acum gata în proporţie de 98%.

Deși există un răgaz, noul termen din august 2026 este ferm. Neîndeplinirea acestui jalon, odată amânat, ar atrage sancțiuni financiare severe și blocarea fondurilor din PNRR. Apoi, continuarea funcționării grupurilor pe cărbune, chiar și ca rezervă, implică achiziționarea costisitoare a certificatelor de emisie CO2, menținând o presiune pe costurile de producție până la dezafectarea finală.