Sursă foto: Unsplash
România are un drept de creanță deplin valabil asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în carul unui simpozion cu tema Tezaurul României evacuat la Moscova – un drept de creanță mai vechi de un secol.
“Anul acesta, în decembrie, se împlinesc 107 ani de la evacuarea la Moscova a tezurului României. Începând din 1991, BNR a fost consecventă în aplicarea strategiei în prezentarea către opinia publică internă și externă a problematicii tezarului trims la Moscova și apoi seschestrat de Uniunea Sovietică. În acest an, ne-am propus să organizăm o serie de evenimente prin care să reafirmăm că România are un drept de creanță deplin valabil, din punct de veder istoric, juridic, asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916- 1917”, a spus Isărescu.
Acesta a amintit că, în 1995, cu ocazia adereră Rusiei la Consiliul Europei, România și alte state foste comuniste au prezetnta propuneri de restiturire a bunurilor confiscate. “Comisia pentru afaceri juridice și drepturi ale omului a apreciat că aceste lucruri trebuie rezolvate între statele membre intersate. Rusia nu a acceptat aceste discuții nici la nivel de experți, sub pretextul că la Moscova se discută proiectul unei legi de restituire de bunuri materiale ale altor state depozitate în URSS. Ulterior, proiectul de lege a fost respins de Duma de stat a Rusiei”, a menționat Isărescu. Acesta susține că, în această situație, “a devenit evidentă necesitatea de a informa corect opinia publică internațională pe bază de documente incontestabile, informarea oamenilor de știință, istorici, decidenți europeni”. “Principala noastră preocupare a fost să facem cunoscute documentele pe care le deținem, documentele originale, reunite în dosarul special care se păstrează în seiful guvernatorului BNR încă din 1922, dosar predat de la un guvernator la altul, ca dovadă a intenției BNR de a recupera bunurile ce îi aparțin. Sunt 166 de documente oficiale”, a spus Isărescu.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Isărescu a prezentat un șir de publicații și evenimente susținute de BNR pe această temă, fără a se anunța însă rezultate concrete pe subiectul de simpozion.
Ce tezaur are România la Moscova?
În timpul Primului Război Mondial, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR pe teritoriul Rusiei, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci. Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus la Iași convenția în care s-au precizat condițiile efectuării primului transport la Moscova. Potrivit acesteia, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”. Acest prim transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei.
În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. De această dată, trenul care a plecat la Moscova a dus atât valori ale Băncii Naționale a României, cât și ale altor instituții (Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri). În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, potrivit protocolului semnat și de această dată de reprezentatul rus, ministrul român de finanțe și reprezentanții BNR, s-au aflat: „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a valorilor românești transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575 000 lei reprezentau aurul. În ceea ce privește aurul, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.