Creșterile de prețuri din România sunt, acum, semnificativ mai mari decât prognoza anterioară a Băncii Naționale, BNR estimând că rata inflației va fi în jur de 5% pentru luna iulie (față de 3,9% în iunie) și de 5,6% la finalul anului, în principal din cauza scumpirilor la energie, a declarat luni guvernatorul Mugur Isărescu, care a menționat că cifrele nu arată „chiar frumos”. El a precizat însă că România nu este singura în această situație, rata inflației fiind mare și în Statele Unite, Ungaria sau Polonia, dar și în Germania, țara stabilității prețurilor.
„Anticipațiile inflaționiste ale analiștilor bancari sunt rezonabile. În schimb, la nivelul operatorilor economici s-au repoziționat pe un palier superior. Au fost motive serioase: atât discursul public care a accentuat dificultățile, cât și datele care au venit de multe ori din exterior, despre creșterile de prețuri, mai ales din domeniul construcțiilor. Avem o scumpire a materiilor prime, cu impact direct în domeniul energiei electrice, a componentelor, cazul microcipurilor, dificultăți de aprovizionare, ruperi datorită pandemiei, scumpiri în transportul naval, avem și valul patru, o altă necunoscută și efecte ale schimbărilor climatice”, a detaliat Mugur Isărescu, vorbind despre cauzele scumpirilor din ultima perioadă.
El a afirmat că BNR lucrează în acest moment cu scenariul unei inflații tranzitorii.
Mugur Isărescu a afirmat că rata inflației pentru luna iulie care va fi anunțată de BNR în următoarele zile „va depăși 5% sau va fi în jur de 5%”, în timp ce rata inflației pentru finalul anului este estimată la 5,6%. Prognoza anterioară a BNR era de o rată a inflației de 4,1% la finalul anului.
„Subliniez acest lucru, pentru că, de regulă, când noi facem o prognoză la sfârșitul anului, că va fi 5,6%, există tendința să se spună că «Banca Națională prognozează de acum înainte inflația de 5%, prețurile vor crește cu 5%». Nu este așa, inflația este deja 5%. Mai degrabă vedem o temperare a creșterilor de prețuri. Acesta este efortul nostru: să menținem inflația între 5 și 5,5% până la sfârșitul anului. Apoi, datorită efectului de bază, indicele prețurilor de consum coboară în ianuarie sub 5%.
5,6% nu este o noutate, nu este o prognoză că prețurile vor crește de acum înainte. Prognoza noastră este că, prin eforturi inclusiv din domeniul monetar, vom reuși să ținem prețurile undeva între 5 și 5,5%”, a declarat Isărescu.
Potrivit guvernatorului BNR, față de prognoza din raportul de inflație precedent, creșterile de prețuri sunt semnificativ mai mari.
„Dar nu suntem singurii și nici nu ne putem decupla de lume. Scenariul pe care vi l-am prezentat nu este deloc apocaliptic. Este rezonabil față de ce se întâmplă în lume. Când ai inflația în Statele Unite de 5,4%, în Ungaria în iunie deja 5,3%, în Polonia 5%, ca și ce estimăm noi că se va anunța peste câteva zile. Și în Germania, țara stabilității prețurilor și a unei inflații scăzute istoric după al doilea război mondial”, a detaliat guvernatorul.
El a precizat, ulterior, că toamna mai apar niște creșteri de prețuri.
Guvernatorul BNR a vorbit, de asemenea, despre fluctuațiile monedei naționale, precizând că „leul rămâne o monedă comparativ mai stabilă decât cele din regiune”.
„În România, cursul de schimb este un indicator la care toată lumea se uită. Ar fi fost un ajutor pentru mixul de politici, dar nu am putut să folosim prea mult cursul de schimb ca instrument de politică monetară, să fie mai mult sau mai puțin liber așa cum au făcut alte țări. Dar ne ajută că am avut o inflație mai scăzută. Deprecierea (leului, n.r.), cât s-a manifestat, a ajutat sau ajută la corecția deficitului extern. Dar leul rămâne o monedă comparativ mai stabilă decât cele din regiune”, a precizat Mugur Isărescu.
Guvernatorul a afimat, totodată, că creșterea economică din România s-a bazat pe creșterea investițiilor, atribuită atât achiziției de echipamente, cât și construcțiilor. A existat de asemenea o creștere considerabilă a investițiilor străine directe și, în contrapondere, o încetinire a absorbției fondurilor europene destinate investițiilor.
Potrivit lui, revenirea consumului este susținută. De asemenea, avem o accelerare a creditării în moneda națională.
Pe piața muncii, condițiile sunt încă relaxate, a menționat Mugur Isărescu, care a precizat că creșterea economică alertă, alături de dificultatea de a găsi candidați potriviți creează premisele unei noi retensionări.