“Nobelul” pentru Economie este împărțit în acest an de trei economiști care au studiat felul în care inovarea duce la creștere economică/ Laureații sunt Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt

Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Sveriges Riksbank pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel 2025 lui Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt „pentru explicarea creșterii economice bazate pe inovare”.

Jumătate din premiu îi este acordat lui Joel Mokyr, de la Universitatea Northwestern, Evanston, IL, SUA „pentru identificarea condițiilor prealabile pentru o creștere susținută prin progresul tehnologic”, iar cealaltă jumătate în comun către Philippe Aghion (Collège de France și INSEAD, Paris, Franța, London School of Economics and Political Science, Marea Britanie) și Peter Howitt (Brown University, Providence, RI, SUA),  „pentru teoria creșterii susținute prin distrugere creativă”. Ei arată cum noile tehnologii pot stimula creșterea durabilă

Explicațiile Academiei Suedeze:

În ultimele două secole, pentru prima dată în istorie, lumea a cunoscut o creștere economică durabilă. Aceasta a scos un număr mare de oameni din sărăcie și a pus bazele prosperității noastre. Laureații din acest an în domeniul științelor economice, Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt, explică modul în care inovarea oferă impulsul pentru progresul ulterior.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Tehnologia avansează rapid și ne afectează pe toți, cu produse și metode de producție noi care le înlocuiesc pe cele vechi într-un ciclu fără sfârșit. Aceasta este baza creșterii economice susținute, care duce la un nivel de trai, o sănătate și o calitate a vieții mai bune pentru oamenii din întreaga lume.

Cu toate acestea, nu a fost întotdeauna așa. Dimpotrivă, stagnarea a fost norma pe parcursul majorității istoriei umane. În ciuda descoperirilor importante care au avut loc din când în când și care uneori au dus la îmbunătățirea condițiilor de viață și la creșterea veniturilor, creșterea economică a ajuns întotdeauna la un nivel stabil.

Joel Mokyr a folosit surse istorice ca mijloc de a descoperi cauzele pentru care creșterea economică susținută a devenit noua normă. El a demonstrat că, pentru ca inovațiile să se succeadă într-un proces autogenerator, nu trebuie doar să știm că ceva funcționează, ci trebuie să avem și explicații științifice pentru acest lucru. Acestea din urmă lipseau adesea înainte de revoluția industrială, ceea ce făcea dificilă valorificarea noilor descoperiri și invenții. El a subliniat, de asemenea, importanța unei societăți deschise la idei noi și care permite schimbarea.

Philippe Aghion și Peter Howitt au studiat, de asemenea, mecanismele din spatele creșterii susținute. Într-un articol din 1992, ei au construit un model matematic pentru ceea ce se numește distrugere creativă: atunci când un produs nou și mai bun intră pe piață, companiile care vând produsele mai vechi pierd. Inovația reprezintă ceva nou și este, prin urmare, creativă. Cu toate acestea, ea este și distructivă, deoarece compania a cărei tehnologie devine depășită este depășită de concurență.

În moduri diferite, laureații arată cum distrugerea creativă generează conflicte care trebuie gestionate într-un mod constructiv. În caz contrar, inovarea va fi blocată de companiile consacrate și de grupurile de interese care riscă să fie dezavantajate.

„Lucrările laureaților arată că creșterea economică nu poate fi considerată un lucru de la sine înțeles. Trebuie să susținem mecanismele care stau la baza distrugerii creative, pentru a nu cădea din nou în stagnare”, afirmă John Hassler, președintele Comitetului pentru premiul în științe economice.