Sursa foto: Pexels / Karolina Grabowska
În China există o vorbă: „Nu suntem primii care instigă, dar nu ne vom da înapoi din fața provocărilor”. La mijlocul lunii iunie, noul ambasador chinez în Statele Unite, Xie Feng, a anunțat astfel măsuri de represalii, ca răspuns la amenințarea cu restricționarea investițiilor americane în sectoare strategice ale Republicii Populare Chineze. Acum, că amenințările s-au concretizat, cum va reacționa Beijingul? Trecerea de la cuvinte la fapte nu este lucru simplu, scrie Il Fatto Quotidiano, potrivit Agenției de presă Rador.
Cu un ordin executiv, Joe Biden a conferit miercuri Departamentului de Trezorerie puterea de a interzice operațiunile de fuziune, capital privat și injectarea de capital de risc în companiile chineze specializate în unele sectoare sensibile: inteligența artificială, informatică cuantică și producția de semiconductori avansați. Măsurile (în vigoare de anul viitor) vizează finanțările care presupun “beneficii imateriale”, precum recrutarea de personal cu înaltă calificare și dobândirea de know-how pentru companii, dar nu se referă la fluxurile uriașe de bani publici destinate companiilor chineze listate la New York și în China. Măsurile nu sunt retroactive (adică investițiile care au fost deja încheiate nu ar trebui să sufere repercusiuni) și privesc startup-urile și companiile care obțin peste 50% din veniturile lor din sectoarele menționate.
După cum a subliniat Casa Albă, obiectivul oficial este de a împiedica gigantul asiatic să exploateze capitalurile americane pentru a-și îmbunătăți propriile capacități militare, de informații și de supraveghere în masă, urmând așa-numita strategie “curte mică și gard înalt”: limitarea riscurilor (de-risking) fără a urmări o decuplare (decoupling) reală de la a doua economie mondială este ceea ce își propune administrația Biden, ținând cont de îngrijorările exprimate de giganții tehnologici americani, precum Intel și Nvidia, care includ China printre principalii lor clienți.
Dar dacă Washingtonul gândește în termeni de securitate națională și de protecție a drepturilor omului, pentru Beijing ultimele măsuri confirmă, de fapt, scopurile hegemonice ale Unchiului Sam, după restricțiile din octombrie asupra semiconductorilor și includerea a sute de companii chineze în celebra Listă de Entități (Entity List), care interzice importul de tehnologie din SUA, cu excepția cazului în care există licență specifică. Potrivit Ministerului de Externe chinez, noile măsuri constituie “o coerciție economică deschisă și hărțuire tehnologică”, deoarece sunt concepute pentru “a priva drepturile de dezvoltare ale Chinei” în numele securității naționale. Pentru “a-și păstra cu hotărâre propriul interes”, Ministerul Comerțului își rezervă “dreptul de a acționa”. Cum, însă, nu este clar. De fapt, pericolul este ca o reacție necuvenită a Beijingului, pe de o parte, să compromită acordul diplomatic progresiv cu Washingtonul, înainte de vizita așteptată în China a secretarului pentru Comerț, Gina Raimondo. Pe de altă parte, riscă să elimine capitalul american și din sectoarele scutite până acum prin decretul lui Biden.
Pe de altă parte, dincolo de Zidul Chinezesc, climatul economic nu este cel mai bun: în iulie, China a intrat în deflație, dezmințind proiecțiile optimiste ale unei redresări rapide, după suspendarea politicilor anti-Covid. Potrivit unui sondaj al Camerei de Comerț americane, pentru prima dată în aproape 30 de ani, Republica Populară Chineză nu mai figurează printre primele trei destinații de investiții pentru majoritatea companiilor chestionate. Doar 64 de investitori americani au fost implicați în acorduri de Venture Capital cu China în acest an, față de 179 în 2022 și 246 în 2021, potrivit datelor de la PitchBook.
Optând pentru o abordare prudentă – în loc să reproducă interdicțiile împotriva companiei multinaționale de electronice Micron –, Beijingul ar putea decide să-și exprime dezamăgirea, instrumentalizând în continuare controlul său amplu asupra materialelor critice. În primul rând, pământurile rare. În iulie, ca răspuns la restricțiile impuse asupra cipurilor de Statele Unite, Japonia și Țările de Jos, China a impus restricționarea exporturilor de galiu și germaniu, două minerale esențiale pentru producția de semiconductori, sisteme de rachete și celule fotovoltaice. În felul său, și gigantul asiatic urmează o politică de “reducere a riscurilor” (de-risking).
Mai mult, impactul efectiv al decretului american, care este încă destul de vag, rămâne de cuantificat. Preocupările cu privire la acest lucru nu vin doar de la șoimii obișnuiți din Congres. După cum explică mai mulți experți pentru “South China Morning Post”, industria chineză a semiconductorilor este acum susținută în mod substanțial de capitalul intern. Investițiile americane în tehnologia cuantică și în inteligența artificială sunt în retragere de cel puțin cinci ani. Mișcările viitoare ale Casei Albe cântăresc mai degrabă asupra viitorului buget: noile prevederi sunt încă susceptibile de posibile ajustări. Și, având în vedere tendința, nu este exclus – ba chiar verosimil – ca legăturile și capcanele americane să fie extinse și în alte sectoare strategice. Atunci, lucrurile s-ar putea complica destul de mult pentru gigantul asiatic care, potrivit unei analize recente a Centrului de Studii Strategice și Internaționale, importă 70% din aproximativ 412 articole de la Statele Unite și aliații săi: vorbim de bunuri de lux, dar și de pudră de nichel și alte materiale indispensabile tranziției energetice și producției militare.