Marea Baltică a devenit un nou front în „războiul rece” dintre Europa și Rusia, după cum o demonstrează numărul tot mai mare de incidente suspectate de sabotaj care vizează cabluri submarine care furnizează internet și energie Europei. Ilja Iljin, comandant adjunct al gărzii de coastă finlandeze, observă că astfel de incidente „devin din ce în ce mai frecvente”. În total, în Marea Baltică au fost înregistrate cel puțin șase incidente suspecte de sabotaj începând din 2022, iar 11 cabluri submarine cunoscute au fost scoase din funcțiune începând din 2023, potrivit Politico.
Deși aceste acte nu au provocat încă perturbări pe scară largă, ele au stârnit îngrijorări cu privire la viitoare atacuri mai coordonate, care ar putea duce la penurie de energie și haos economic.
„Avem din ce în ce mai multe incidente în Marea Baltică, care ar putea avea un impact asupra piețelor, consumatorilor și, de asemenea, asupra întreprinderilor noastre”, a declarat ministrul lituanian al energiei, Žygimantas Vaičiūnas.
Autoritățile nu au legat definitiv sabotajul de Moscova, dar Vaičiūnas sugerează că „astfel de activități de sabotaj în circumstanțele actuale ar putea fi considerate utile pentru Rusia… aceasta este singura interpretare”.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Costul scăzut și ușurința de execuție, după cum subliniază Christian Bueger, expert în securitate maritimă, fac din aceste acte o amenințare semnificativă. „Potențial, este vorba doar de mituirea unui căpitan pentru a coborî ancora… Este foarte ieftin dacă te gândești la operațiuni de securitate de tip militar”, a adăugat el. Adâncimea redusă a Mării Baltice sporește și mai mult vulnerabilitatea.
Ca răspuns, UE și NATO sporesc supravegherea și dezvoltă strategii pentru protejarea infrastructurii critice. NATO a lansat „Baltic Sentry”, desfășurând mai multe mijloace militare, iar UE intenționează să investească în noi infrastructuri și cabluri de rezervă. Cu toate acestea, retorica lui Donald Trump a stârnit temeri legate de slăbirea cooperării transatlantice în domeniul securității. Un diplomat UE a declarat: „Au fost încurajați… Așa că asta înseamnă că trebuie să fim serioși”.
Dreptul internațional prezintă provocări în ceea ce privește descurajarea și urmărirea penală a unor astfel de acte, deoarece țările au o putere limitată de a confisca navele suspecte în afara apelor lor teritoriale. Cazul petrolierului Yi Peng 3, înregistrat în China, care a secționat cabluri, exemplifică această problemă, deoarece Beijingul ar fi refuzat o investigație completă. Iljin și-a exprimat îngrijorarea cu privire la comportamentul „periculos” al cargoboturilor rusești, dintre care unele „par să își manipuleze dispozitivele [transpondere]… ceea ce le face invizibile”.
În ciuda dificultăților, națiunile europene care se învecinează cu Marea Baltică, precum Finlanda, Estonia și Lituania, iau măsuri la nivel național pentru a spori securitatea și pregătirea, recunoscând, după cum a declarat ministrul estonian al climei, Yoko Alender, că „principiul fundamental aici este securitatea și independența europeană”.