Nuclearelectrica a demarat lucrările civile pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă

Nuclearelectrica anunță că Proiectul Retehnologizării Unității 1 avansează semnificativ, în conformitate cu graficul de lucrări, iar astăzi, 3 septembrie 2025, au fost începute lucrările civile de construcție la infrastructura necesară implementării Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă.

Ceremonia de inaugurare a lucrărilor civile pentru derularea Proiectului Retehnologizării Unității 1 a avut loc în prezența Președintelui României, domnul Nicușor Dan, doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei Oana Țoiu, Ministrul Afacerilor Externe, domnului Bogdan-Gruia Ivan, Ministrul Energiei, domnului Cantemir Ciurea, președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, Ambasadorilor Canadei, Republicii Coreea, Republicii Italiene în România, președinților și directorilor generali ai companiilor partenere în proiectul Retehnologizării Unității 1, AtkinsRealis, CANDU International, Korea Hydro & Nuclear Power, Ansaldo Nucleare, Laurentis Energy Partners, Canadian Commercial Corporation și Directorului General al Nuclearelectrica, domnul Cosmin Ghiță.

„Energia nucleară este și va rămâne importantă pentru aprovizionarea cu energie a României și pentru securitatea și autonomia noastră strategică. Mă bucur că demarează acest proces de retehnologizare a Unității 1. Este doar primul pas dintr-un proiect mai amplu care include și construirea și operarea Unităților 3 și 4. Aceste investiții în energia nucleară sunt esențiale pentru țara noastră. Cu ele vom putea livra economiei și cetățenilor energie sigură, fără emisiii de CO2, la prețuri rezonabile și competitive. Le mulțumesc tuturor celor implicați și în special angajaților de la CNE Cernavodă care trebuie să fie mândri de contribuția pe care o au”, a declarat președintele României, Nicușor Dan.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Nuclearelectrica a primit de la Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) Autorizația de construire pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive. Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5) este proiectat și va fi construit pentru a manipula, procesa și depozita intermediar deșeurile slab și mediu radioactive, rezultate în urma retehnologizării Unității 1 și exploatării comerciale pe termen lung a Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă.

DIDR-U5 va fi construit pe amplasamentul CNE Cernavodă, în interiorul zonei controlate, în incinta Clădirii Reactorului Unității 5 CNE Cernavodă, care va fi adaptată necesităților de dezvoltare a DIDR-U5 și este format din 3 clădiri cu funcții de primire, manipulare, procesare și depozitare intermediară a deșeurilor slab și mediu radioactive rezultate din retehnologizarea Unității 1, exploatarea pe termen lung a Unităților 1 și 2, inclusiv depozitarea, întreținerea și decontaminarea setului de scule de retubare folosite pentru retehnologizarea Unității 1.

„Obținerea autorizației de construire pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR U5) aferent dezvoltării infrastructurii critice a Proiectului de Retehnologizare a Unității 1, conform graficului de realizare a acestui proiect, reprezintă un pas esențial în dezvoltarea proiectului, marcând intrarea în etapa lucrărilor civile de construcție. Dezvoltăm un proiect de importanță strategică pentru Sistemul Energetic Românesc, cu impact pe termen lung, cu responsabilitate maximă în respectarea securității nucleare, standardelor și bunelor practici internaționale. În egală măsură, extinderea capacității de depozitare intermediară a deșeurilor slab și mediu radioactive, conform legislației și reglementărilor CNCAN, reprezintă un element indispensabil pentru susținerea exploatării pe termen lung în condiții de deplină siguranță. Prin retehnologizarea Unității 1, vom asigura încă 30 de ani de producție de energie curată, stabilă și accesibilă, consolidând securitatea energetică a României și contribuind decisiv la atingerea obiectivelor de decarbonizare”, a declarat Cosmin Ghiță, Directorul General al Nuclearelectrica.

Realizarea lucrărilor civile de construcție este parte integrantă a contractului de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC), încheiat între Nuclearelectrica și consorțiul internațional format din: Candu Energy Inc. o companie din cadrul grupului AtkinsRealis, Ansaldo Nucleare, Canadian Commercial Corporation și Korea Hydro & Nuclear Power Co, în data de 19 decembrie 2024.

Din 1996 până în prezent, exploatarea Unității 1 a livrat peste 145 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%.

Unitatea 1 a reprezentat, de asemenea, modelul de referință pentru Unitatea 2 și, împreună, au plasat, în mod constant, România pe primul loc în clasamentul mondial în funcție de factorul de capacitate.

În prezent, România continuă să ocupe prima poziție la nivel internațional, cu un factor de capacitate mediu de peste 92% de la punerea în funcțiune a Unităților 1 și 2.