Număr record de persoane care și-au cerut insolvența personală. La ani de la adoptare, legea dedicată persoanelor aflate în dificultate financiară încă nu este funcțională

bani economii financiar portofel sarac

Dobânzile la credite au crescut puternic în acest an, iar semnalele nu sunt încă îmbucurătoare, ținând cont că inflația continuă să crească galopant. În acest context, numeroase gospodării s-au trezit cu rate uriașe, ceea ce se reflectă și în numărul românilor care și-au cerut insolvența personală. Însă, deși este în vigoare de câțiva ani, acest instrument de ajutor dedicat persoanelor aflate în dificultate financiară nu este nici acum pe deplin funcțional.

Anul acesta s-a înregistrat cel mai mare număr de cereri de insolvență personală, raportat la fiecare an în parte, 73 de dosare fiind în lucru, a declarat pentru Economedia Ruxandra Sala, director al Direcţiei de Insolvenţă, din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Până în iunie, numărul de cereri a depășit totalul de cereri înregistrate pe tot parcursul anului 2021: 221 de fișe de consiliere, 73 de dosare insolvență în lucru. În 2019 aceasta spune că au fost consiliate în jur de 135-140 de persoane.

„Principalele motive invocate sunt scumpirile din ultima perioadă și faptul că au ajuns în imposibilitate de plată a ratelor bancare deoarece, după cum știm anii trecuți, datorită pandemiei s-au acordat unele facilități din partea băncilor, amânarea plăților ratelor și persoanele se trezesc supraîndatorate. Persoanele susțin că nu își mai pot plăti datoriile din cauza creșterii prețurilor la energie, la alimente”, spune Ruxandra Sala.

În acest context, Economedia a încercat să afle dacă legea insolvenței personale (legea falimentului personal) este o soluție pentru debitorii care nu mai pot face față ratelor sau întâmpină dificultăți financiare de orice fel.

Insolvenţa este definită ca fiind acea situaţie în care o persoană fizică nu mai dispune de banii necesari pentru a-şi achita datoriile (rate bancare, impozite, restanţe la asociaţiile de proprietari) şi înregistrează întârzieri de plată mai mari de 90 de zile, precizează ANPC.

Aici puteți consulta ghidul insolvenței persoanelor fizice.

Legea reglementează următoarele forme de procedură:

  1. Procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, care are ca scop declarat redresarea financiară a debitorului.
  2. Procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active, prin care toate bunurile şi/sau veniturile urmăribile ale debitorului sunt lichidate pentru acoperirea pasivului.
  3. Procedura simplificată de insolvenţă, care se aplică anumitor categorii de debitori, care îndeplinesc următoarele condiții: cuantumul total al obligaţiilor debitorului să fie de cel mult 10 salarii minime pe economie, debitorul să nu aibă bunuri sau venituri urmăribile, debitorul să aibă peste vârsta standard de pensionare sau să-şi fi pierdut total ori cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

În prezent, legea insolvenței pentru persoane nu reprezintă o soluție pentru persoanele care au cea mai mare nevoie de ea și în fond pentru care a fost scrisă, spun specialiștii. Carmen Pălăcean, lector al Institutului Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență din România (INNPI), este de părere că într-un viitor apropiat această lege ar trebui ori modificată, ori adoptată o nouă lege care să prezinte soluții utile pentru persoanele fizice. 

„Avem un cadru legal, care ar fi trebuit să fie generator de soluții pentru debitorii persoane fizice, atât pentru cei care ar dori să beneficieze de un plan de rambursare, cât și pentru cei care au o situație financiară iremediabil compromisă, sau pentru cei care se califică pentru a treia formă de procedură. Totuși, numărul de dosare înregistrate pe rolul comisiilor de insolvență și al instanțelor judecătorești este extrem de redus, având în vedere timpul trecut de la intrarea în vigoare a legii. În afara faptului că nu s-au înregistrat foarte multe dosare, ceea ce denotă o încredere limitată în lege, o parte din aceste cereri au fost respinse”, a declarat Carmen Pălăcean, lector al INNPI pentru Economedia.

Astfel, la o simplă lecturare a textului de lege putem observa că multitudinea de restricții duc la excluderea de la beneficiul legii a marii majorități a debitorilor persoane fizice, spune specialistul.

De exemplu, potrivit reprezentantului INPPI, legiuitorul a simțit nevoia să sublinieze importanța pe care o acordă bunei-credințe în tot cuprinsul legii, astfel că, pe tot parcursul derulării procedurii, și chiar după închiderea acesteia, până la pronunțarea hotărârii judecătorești de eliberare de datoriile reziduale, sau închiderea procedurii simplificate de insolvență, debitorul trebuie să dea dovadă de bună-credință.      

„Cred că într-o primă fază ar fi necesară modificarea textului de lege, iar în viitor ar fi de preferat adoptarea unei alte legi. Și în cazul insolvenței profesioniștilor, lucrurile au evoluat în timp, pe parcursul mai multor ani, astfel că în prezent legislația este extrem de avansată. Ar fi utilă renunțarea la o mare parte din restricțiile reglementate de art. 4 din Legea nr. 151/2015 și renunțarea la excluderea din câmpul de aplicare al legii a debitorilor care nu sunt de bună credință. Sigur, că și simplificarea și renunțarea la o parte din etapele stabilite de lege, suspendarea imediată a executărilor silite, renunțarea la dobânzi și penalități, într-o proporție semnificativă în cazul unei proceduri pe bază de plan de rambursare, ar încuraja debitorii să acceseze mult mai repede astfel de proceduri”, adaugă aceasta.

Fără renunțarea la toate aceste restricții și fără simplificarea procedurilor, legea insolvenței persoanelor fizice nu va deveni o adevărată lege de protecție socială, consideră Carmen Pălăcean.

Pentru că această lege a insolvenței personale nu este una bine aplicabilă, persoanele care se află în dificultate financiară nu au prea multe opțiuni, deși legile există. O posibilă opțiune, spune lector al INPPI, ar putea fi legea dării în plată, care are la fel un traseu la fel de dificil ca legea insolvenței persoane fizice.

Sursa foto: Unsplash / Towfiqu Barbhuiya

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *