Numărul împrumutaților care nu vor reuși să ramburseze creditele va crește, din cauza dobânzilor mai mari

Numărul întreprinderilor și al gospodăriilor din zona euro care nu reușesc să ramburseze împrumuturile bancare va crește, potrivit unui raport EY. Se preconizează că pierderile din credite vor crește până la un maxim al ultimilor cinci ani, de 3,9% în 2023, deși vor rămâne mai mici decât vârful de 8,4% înregistrat în 2013, în timpul crizei datoriilor din zona euro.

Creșterea numărului de credite neperformante se înscrie pe fondul încetinirii creșterii creditării, care va decelera la 2,9% în 2023, deoarece cererea de împrumuturi post-pandemie este suprimată de creșterea inflației și de impactul financiar al războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, se preconizează revenirea creștereii la nivelul total al împrumuturilor bancare, până la o medie de 3,4% în următorii trei ani, înainte de a ajunge la 4% în 2025 – un nivel înregistrat ultima dată în 2020, când programele de împrumut au fost susținute de guvern în contextul pandemiei .

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Leader: „Deși în următorii doi ani se vor înregistra rate de creștere a creditării mai reduse decât în perioada de vârf a pandemiei, perspectivele economice pentru sectorul bancar european sunt de un optimism prudent. Optimism pentru că cele mai grave efecte economice ale pandemiei COVID-19 par să fi trecut, iar redresarea progresează bine şi prudenţă ca urmare a tulburărilor geopolitice și a presiunilor asupra prețurilor. Acesta este un alt moment crucial în care instituțiile financiare și factorii de decizie politică trebuie să continue să se sprijine reciproc pentru a răspunde provocărilor viitoare.”

Este probabil ca pierderile din credite să crească, dar de la niveluri istoric scăzute

Creditele neperformante în întreaga zonă euro, ca pondere din împrumuturile brute acordate întreprinderilor, au scăzut la un nivel minim al ultimilor 14 ani, de 2,2% în 2021 (față de 3,2% în 2019), în mare parte datorită menținerii ratelor negative ale dobânzilor și intervențiilor guvernamentale introduse pentru a sprijini veniturile gospodăriilor și ale întreprinderilor în timpul pandemiei.

Prognoza EY privind împrumuturile bancare europene prevede că pierderile din împrumuturi din zona euro vor crește cu 3,4% în 2022 și cu încă 3,9% în 2023, de la o medie de 2,4% în 2020 și 2021. Cu toate acestea, neplățile vor rămâne modeste în raport cu standardele istorice: pierderile au fost în medie de 6% în perioada 2012-2019 și au ajuns la 8,4% în 2013, în urma crizei datoriilor din zona euro. Imediat înainte de pandemie, pierderile din credite au fost în medie de 3,5% în perioada 2018-2019.

Apetitul mediului de afaceri de a se împrumuta este slăbit de incertitudinea geopolitică și de deținerile mari de numerar

Previziunile economice ale EY privind împrumuturile bancare europene prevăd o creștere a împrumuturilor nete acordate întreprinderilor din zona euro de 3,6% în 2022, înainte de a încetini la 2,3% în 2023. Aceasta se compară cu un maxim al ultimilor 12 ani, de 5,3%, înregistrat în primul an al pandemiei – puternic stimulat de sprijinul financiar guvernamental – și cu rate de creștere mult mai mici înainte de pandemie – o medie de 1,7% în 2018 și 2019.

Pe termen scurt, se preconizează o încetinire a creșterii creditării întreprinderilor în raport cu vârful pandemic, ca urmare a retragerii sprijinului guvernamental și al BCE, a presiunii asupra apetitului pentru investiții din cauza incertitudinii economice, ca urmare a războiului din Ucraina și a unei atenții sporite acordate îmbunătățirii bilanțurilor corporative. De asemenea, se preconizează că cele 300 de miliarde de euro de dețineri de numerar “în exces” pe care firmele din zona euro le-au acumulat în timpul COVID-19 vor afecta cererea de creditare.

O altă piedică în calea creșterii creditării ar putea veni ca urmare a încheierii programului Operațiunea de refinanțare pe termen lung cu țintă precisă a BCE, care a permis băncilor să se împrumute la rate mai mici.

Creșterea creditelor ipotecare va scădea față de ritmul record din 2021, dar rămâne puternică

Se preconizează că împrumuturile ipotecare în întreaga zonă euro vor crește în medie cu 3,9% între 2022 și 2024, în scădere de la 4,5% în 2020 și 5,2% în 2021.

Creditele ipotecare au înregistrat o performanță surprinzător de robustă în timpul pandemiei. În 2020, împrumuturile ipotecare în întreaga regiune au raportat cea mai mare rată din 2007, datorită ratelor foarte scăzute ale dobânzilor, creșterii prețurilor locuințelor, schimbării determinate pandemie către munca la domiciliu și capacității unor cumpărători de a apela la economii neplanificate pentru a contribui la finanțarea depozitelor.

Cu toate acestea, perspectivele sunt mai puțin îmbucurătoare, pe măsură ce prețurile locuințelor continuă să crească, ratele dobânzilor par să crească, iar în unele economii din zona euro sunt introduse măsuri de reglementare pentru a răci piețele imobiliare încinse.

Presiunile legate de costul vieții au implicații mixte asupra creditului de consum

Stocul de credite de consum în întreaga zonă euro a scăzut cu 0,4% în 2021, după ce în anul precedent scăzuse deja cu 2,7%. Acest lucru se compară cu o creștere de 5,6% în 2019, înainte de pandemie.

Prognoza economică a EY privind împrumuturile acordate de băncile europene preconizează creşterea creditului de consum cu 2,6% în acest an și cu încă 1,7% în 2023. Cu toate acestea, un număr semnificativ de gospodării vor putea apela la economiile acumulate în timpul pandemiei, ceea ce frânează cererea suplimentară de datorii negarantate.