Sursa foto: Historia
Compania olandeză de remorcare și salvare Multraship reclamă că România îi datorează de aproape două decenii o plată pentru o lucrare de mai multe milioane de dolari, că există și o decizie a Curții Internaționale de Arbitraj favorabilă companiei, de aproape 10 ani, dar ea nu a fost aplicată nici până astăzi, scria în decembrie cel mai influent ziar din Olanda, De Telegraaf. Economedia a solicitat autorităților să explice situația privind plata datoriei, dar nu a primit niciun răspuns, în ciuda insistențelor.
Firma Multraship BV a fost una dintre părțile care au solicitat autorităților de la Haga să se opună intrării României inițial în Schengen. Între timp, după publicarea articolului îm presa olandeză, Olanda și-a dat acceptul ca România să intre în Schengen. Totuși, compania susține că România nu ar trebui acceptată în OCDE, din cauza situației privind datoria.
Lucrări suplimentare
Multraship, care are o flotă de 60 de nave, a fost implicată în salvarea complexă a epavei navei ucrainene Rostok pe Dunăre, în România, în 2004, dar directorul general Leendert Muller spune că încă își așteaptă banii, scrie De Telegraaf.
„A existat o dispută cu privire la factura lucrărilor suplimentare, deoarece procedura de licitație nu a specificat în mod corespunzător condițiile în care trebuia să aibă loc salvarea, de exemplu compoziția sedimentelor din epavă, dar și temperaturile scăzute care au însemnat că am avut nevoie de mai mult timp. În cele din urmă, după ani de litigii, ni s-a dat dreptate la Curtea Internațională de Arbitraj din Elveția, dar încă nu ne-am primit banii”, spune directorul Leendert Muller de la Multrashi.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Factura la Ministerul Lucrărilor Publice din România a crescut acum de la 8 milioane de euro la 23 de milioane de euro din cauza lucrărilor suplimentare, a tuturor dobânzilor și a procedurilor judiciare. „Pentru o țară ca România, aceasta este o nimica toată față de miliardele care trec prin bugetul de acolo. Dar așa toacă cu chiu cu vai un IMM din Olanda și îl lasă să fiarbă în toaca lui. Te-ai aștepta ca guvernele din Uniunea Europeană să fie demne de încredere pentru că, la urma urmei, suntem o singură piață, dar nimic nu poate fi mai departe de adevăr când văd cum suntem tratați”, spune Muller.
Compania susține că consecințele sunt enorme pentru o firmă de talia Multraship, care are o cifră de afaceri anuală de aproximativ 100 de milioane de euro. Lucrările de salvare sunt adesea prefinanțate, astfel încât o factură neplătită de această amploare pune presiune asupra operațiunilor. „Acest caz a dezavantajat compania noastră în urmă cu peste un deceniu. Am fost mai puțin capabili să investim în nave noi, de exemplu, deoarece milioanele din România nu au fost primite”, spune Muller, care a scris recent o altă scrisoare miniștrilor Veldkamp (Afaceri Externe) și Klever (Comerț Exterior) pentru a atrage din nou atenția asupra cererii sale, într-o încercare «extremă» de a încasa încă banii cu ajutorul guvernului. El speră ca noii miniștri să poată aplana drama plăților. Muller a scris la începutul lunii octombrie că o cooperare economică fiabilă în cadrul UE necesită ca guvernele să își onoreze angajamentele financiare.
Statul român a refuzat să achite suma pretinsă cu argumentul că doar o parte din cheltuieli erau justificate cu documente legale.
Olandezii, în schimb, susțin că pretențiile lor sunt întemeiate ca urmare a faptului că întreaga operațiune s-a dovedit a fi mult mai lungă, dificilă și costisitoare decât se convenise contractual.
Economedia a solicitat un punct de vedere din partea autorităților române cu privire la situația datoriei, în urmă cu mai bine de o lună, dar nu a primit un răspuns nici până la această dată.
