O explicație economică pentru revolta marilor orașe: de ce sunt afectate de pandemie mai puternic decât restul țării

În Cluj, Timișoara ori Alba Iulia mocnește o tensiune majoră. Cu cât carantina și restricțiile din orașele mari și bogate se prelungesc, cu atât primarii și mediul de afaceri local se simt mai nedreptățiți în comparație cu orașele slab dezvoltate, care și testează mai puțin.

Dincolo de substratul politic al discursurilor la adresa guvernului, frustrarea e reală. Executivele locale, oamenii de afaceri și angajații afectați de restricții se uită la județele ori localitățile din jur și consideră că sunt dezavantajați, discriminați. Ba chiar, cum spunea Emil Boc, au senzația că cei mai harnici sunt cei pedepsiți.

Ei cer schimbarea protocoalelor de testare și un nou numitor comun pentru toate localitățile. Dacă eliminăm accentele populiste, în spatele revoltei lor e o realitate economică dură, cu care se confruntă guvernele centrale ori locale din toată lumea: cum păstrăm echilibrul între protejarea populației și protejarea economiei?

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Realitatea e că, într-adevăr, comunitățile cele mai dinamice sunt deseori și cele mai afectate de pandemie. În orașele puternic industrializate, cu economie privată reală, oamenii circulă mai mult decât în orașele amorțite care supraviețuiesc deseori doar datorită instituțiilor de stat. Angajații merg în fabrici, în clădirile de birouri, circulă pe rutele de navetă, iau masa de prânz împreună sau ies la o bere după program, pentru că așa funcționează economiile dezvoltate. Când un angajat se infectează, anchetele epidemiologice sunt mai mai largi, numărul de teste crește, sunt raportate cazuri multe.

Dincolo, în orașele lipsite de investiții, circulația persoanelor e mult redusă. Nu există navetă pentru că nu prea mai există fabrici, comunitățile rurale sunt mult mai izolate, viața socială are un ritm mult diminuat. Ca atare, circulația coronavirusului e mult încetinită, numărul de cazuri e mai mic, numărul de teste e mai mic și el. Cu alte cuvinte, ”năvodul” testelor are ochiurile mult mai mari decât în cazul orașelor aglomerate și dinamice, recolta e mult mai mică la finalul zilei.

Orașele precum Cluj, Timișoara ori Alba Iulia sunt puternic industralizate, produc enorm în comparație cu orașele din sud, să spunem, și nu depind de guvernul de la București într-o măsură atât de mare. Orice carantină, impunere de restricții și închidere de sectoare provoacă pierderi economice la bugetele locale, dar și șomaj și închideri de firme. După un an de restricții, mii de firme au falimentat ori sunt la limita supraviețuirii, zeci de mii de angajați și-au pierdut joburile sau au veniturile diminuate.

Aici, guvernul e între ciocanul economic și nicovala sanitară. Dacă nu ia decizii restrictive, se infectează și mor tot mai mulți oameni. Dacă impune prea multe restricții, sufocă o economie oricum afectată. Până acum, premierul Florin Cîțu a insistat pe necesitatea menținerii unei economii cât mai libere și a respins categoric măsurile dure. Dar valul trei vine din urmă, și e greu să respingă realitatea, chiar dacă la orizont sunt și sărbătorile de Paște.

Ce poate fi făcut urgent pentru a diminua aceste tensiuni tot mai mari?

În primul rând, testarea trebuie extinsă și găsite soluții pentru ca unele localități să nu se mai simtă ”vânate”. Poate că a venit timpul unei noi formule de calcul pentru testare.

În al doilea rând, trebuie uniformizate criteriile pe baza cărora se ia decizia de carantinare. Formula folosită de INSP și Departamentul pentru Situații de Urgență trebuie să fie unitară și, mai ales, de bun simț: e greu să îi explici unui timișorean că el trebuie să stea în carantină, dar un bucureștean nu, deși toate localitățile din jurul Capitalei sunt carantinate. Nu are logică, e absurd, de aici și enervarea Vestului pe Bucureștiul care ia decizii arbitrar.

În al treilea rând, vaccinarea. Trebuie crescut rapid ritmul campaniei și deschise centre aproape de marile aglomerări urbane, acolo unde și apar focarele. Guvernul anunță constant creșterea numărului de doze livrate și a capacității de vaccinare, dar ritmul e constant de o lună, la 50.000 de doze zilnic. Mult prea mic.

În al patrulea rând, enforcementul regulilor. Carantina din localitățile limitrofe Capitalei e o butaforie, controlul la cluburile de noapte e inexistent. Doar prin aplicarea regulilor stabilite unitar dispare senzația de arbitrar.

Fără decizii rapide, diviziunile din societate se vor adânci și terenul pentru teoriile conspirației împinse cu agendă va deveni tot mai fertil. Iar impactul asupra economiei va fi tot mai puternic, riscând să șteargă rapid câștigurile din ultimele luni, când situația părea că se normalizează.