O treime dintre români au demisionat pentru că jobul nu se integra în viața lor personală. Angajații aleg flexibilitatea programului mai mult decât posibilitatea de a lucra de acasă

Flexibilitatea legată de orele de lucru este mai importantă pentru angajații români decât cea oferită de locația de unde își pot îndeplini sarcinile de serviciu, relevă ediția de primăvară a studiului Randstad Workmonitor 2022.

Rezultatele cercetării surprind direcțiile spre care se îndreaptă piața forței de muncă la finalul celor 2 ani de pandemie. Ele semnalează o revoluție în dinamica angajat-angajator, condusă de generația Z și millennials, care accentuează presiunea pe care o resimt companiile în identificarea și atragerea talentelor, în contextul în care un procent semnificativ al angajaților români (70%) declară că sunt deschiși față de oportunitatea unui nou loc de muncă.

„Randstad Workmonitor ne ajută să identificăm direcțiile pe care credem că este important să le aibă angajatorii, în ce privește politicile de resurse umane. Credem că în viitor va fi esențial pentru aceștia să aibă în vedere 5 aspecte: integrarea responsabilităților de lucru în viața oamenilor, alinierea valorilor, consolidarea strategiilor de atragere, flexibilitate și accelerarea dezvoltării profesionale. Cine va reuși să țină cont de acestea va atrage cei mai buni oameni. Este de așteptat că o parte din angajatori să se confrunte cu pierderea talentelor de top din piața forței de muncă, din cauza creșterii costurilor și perioadei mărite a procesului de recrutare”, spune Mihaela Maranca, Director General, Randstad România

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Crește încrederea angajaților în valoarea lor

Mare parte din angajații români manifestă loialitate față de angajator (63%, comparativ cu media globală, de 60%), însă peste jumătate (56%) consideră că dacă ar rămâne fără un loc de muncă, ar găsi rapid unul nou, ceea ce arată încrederea acestora față de contextul favorabil lor. Munca are un rol important în viața a 81% din cei intervievați. Cu toate acestea, 56% (față de 48% media globală) și-ar da demisia dacă locul unde lucrează i-ar împiedica să se bucure de viață, iar 34% chiar au făcut acest lucru, pentru că jobul nu se integra în viața lor personală.

Angajatorii nu țin ritmul cu așteptările angajaților

Angajatorii iau măsuri pentru a veni în întâmpinarea așteptărilor în creștere ale forței de muncă, însă există o distanță între cerere și ofertă. În vreme ce 89% din angajați spun că flexibilitatea orelor de lucru este importantă pentru ei (comparativ cu media globală de 72%) și 79% cred același lucru despre flexibilitatea locației de lucru (față de 71% media globală), doar 21% au observat o creștere a primului indicator (față de 26% la nivel global), iar 20% remarcă o creștere a celui de-al doilea indicator (față de 28% la nivel global).

Mai mult, iată evoluția din ultimele 12 luni a unor factori importanți pentru angajați:

• Pachetul salarial (salariu, bonusuri) – scădere (8%), creștere (39%), la fel (53%);
• Beneficii (asigurări de sănătate, vouchere pentru concedii etc.) – scădere (7%), creștere (20%), la fel (73%);
• Sprijin pentru familie (concediu de maternitate, alocație pentru creșterea copilului ș.a.) – scădere (6%), creștere (14%), la fel (79%);
• Oportunități de instruire sau dezvoltare – scădere (11%), creștere (22%), la fel (67%).

Pentru aproape toți angajații (97%) este important echilibrul viață profesională-viață personală, iar 88% (față de 76% procentul global) consideră că este important să beneficieze de cursuri și dezvoltare. Dacă ar lucra cu un coach, subiectele de interes ar fi: cum să câștige mai mulți bani (73% față de 60% media globală), îmbunătățirea echilibrului viață profesională-viață personală (61%, comparativ cu 50% la nivel global), construirea unei cariere care să reziste la schimbările pe care le va aduce viitorul (32% vs. 26% global).

39% din angajați ar accepta un salariu mai mic de la o companie implicată în comunitate

Tot în urma presiunilor angajaților, mai ales ale celor din generația Z și millennials, companiile pun tot mai mult misiunea cu sens și valorile în centrul activității lor. Alte concluzii alte studiului Randstad Workmonitor 2022 arată că:

• 59% din români nu ar accepta să lucreze pentru o companie care nu e aliniată cu valorile lor legate de aspecte sociale și de mediu;
• 68% simt că valorile și misiunea angajatorului sunt aliniate cu ale lor (ex. sustenabilitate, diversitate, transparență);
• 30% din angajați ar fi dispuși să câștige un salariu mai mic dacă locul lor de muncă ar contribui la societate.

Ce i-ar determina pe angajați să accepte o ofertă de muncă

Angajații români ar accepta o ofertă de muncă doar dacă

• Ar avea flexibilitate cu privire la locația de desfășurare a activității (ex. posibilitatea de a lucra de acasă) – 34%;
• Ar avea flexibilitatea programului de lucru – 42%;
• Ar primi beneficiile dorite – 60%;
• Ar avea un salariu semnificativ mai mare – 70%;
• Ar avea siguranța locului de muncă – 75%;
• Angajatorul face eforturi proactive legate de diversitate și echitate – 52%;
• Compania face eforturi proactive pentru a fi mai sustenabilă – 48%;
• Aceasta nu i-ar afecta echilibrul viață profesională-viață personală – 66%.

Interesante sunt și planurile legate de vârsta până la care românii se văd activi în câmpul muncii. 3% consideră că, având în vedere situația actuală, nu se vor putea pensiona niciodată, iar pentru 1% acest scenariu este chiar unul ideal. Ideal pentru 8% din români ar fi să se pensioneze mai devreme de a împlini 40 de ani, în vreme ce 2% consideră că acest lucru este realizabil. În scenariul ideal, 46% din ei ar ieși la pensie înainte de vârsta de 60 de ani, acest lucru fiind realist pentru 15% dintre ei.

Studiul Randstad Workmonitor este realizat online, în rândul angajaților cu vârsta cuprinsă între 18-65 de ani. Rezultatele ediției locale din aprilie au la baza interviuri realizate între 21 februarie – 13 martie, pe baza unui eșantion format din 800 de angajați români.