Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann
Sediul OECD, Paris
Creșterea economică a României va rămâne puternică, dar riscurile sunt mari, iar absorbția de fonduri UE prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este absolut necesară, în timp ce reformarea sistemului de pensii este urgentă, arată un amplu raport lansat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu ocazia vizitei în România a secretarului general al instituției, la două zile după ce Organizația a invitat România la negocieri de aderare.
Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a declarat vineri că România a încheiat anul cu o creștere economică de 6,3%. Organizația estimează că economia României va crește cu 4,5% în 2022, cumulat cu o rată a inflației de 6,6%, un deficit bugetar de 6,6% și o datorie publică la nivelul de 54,1% din PIB.
Criza a lovit puternic economia, iar PIB-ul a scăzut cu 3,7% în 2020, înainte să ajungă, în 2021, la niveluri pre-criză. Recuperarea va ține de dezvoltarea pandemiei și de capacitatea guvernului de a face față unor posibile viitoare șocuri economice, arată raportul OCDE.
În plus, având în vederea creșterea puternică a inflației, care a depășit ținta stabilită de BNR, politica monetară trebuie să devină mai strictă în funcție de necesități, arată instituția.
Pandemia de Covid-19 a pus pe pauză îmbunătățiile rapide ale standardelor de trai. În timp ce recuperarea a fost puternică, revenirea infecțiilor vine cu nori de furtună asupra viitoarelor creșteri, în contextul în care rata vaccinării este mică.
„Înainte de pandemie, performanța economică a României era impresionantă. În mai puțin de 20 de ani, România a redus la jumătate diferența dintre PIB pe cap de locuitor față de media OCDE, de la aproape 70% la aproximativ 35%. Populația expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut la 30% în 2020, de la aproximativ 50% cu treisprezece ani înainte”, arată raportul.
Potrivit OCDE, Trebuie elaborat un plan credibil pe termen mediu, pentru a permite o reducere treptată a deficitului bugetar. Acest plan trebuie să includă reforme care să vizeze accelerarea absorbției fondurilor UE NextGeneration, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și ameliorarea sustenabilității financiare a sistemului de pensii în situația îmbătrânirii populației. Accelerarea modernizării administrației fiscale, precum și reformele menite să elimine prevederile fiscale ineficiente (în special cele vizând microîntreprinderile și anumite sectoare precum cel al construcțiilor) și să majoreze taxele care creează mai puține distorsiuni (cum ar fi taxele pe proprietate) ar putea contribui la creșterea veniturilor și la crearea unui sistem fiscal mai corect și mai eficient.
Creșterea productivității trebuie stimulată. În prezent, productivitatea economică din România reprezintă aproximativ 2/3 din media din OCDE. Un mediu de afaceri mai bun și un stat de drept puternic, care să ajute la atragerea investițiilor, reprezintă cheia stimulării creșterii economice și a veniturilor, readucând astfel România pe calea convergenței economice cu țările din OCDE.
Reformarea sistemului de pensii este urgentă, subliniază OCDE. Potrivit organizației, legea pensiilor din 2019 este în curs de reconsiderare, deoarece subminează sustenabilitatea finanțelor publice și limitează resursele disponibile pentru educație, sănătate, asistență socială și infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării.
OCDE mai arată că reformele pot îmbunătăți eficiența și echitatea sistemului fiscal, iar accelerarea modernizării în curs a administrației fiscale, așa cum a fost planificat, este crucială pentru îmbunătățirea colectării impozitelor. Organizația mai recomandă eliminarea cheltuielilor fiscale ineficiente și creșterea taxelor care denaturează mai puțin, pentru a stimula potențialul de creștere.
Instituția mai susține că regimul de insolvență din România este ineficient. Multe firme neviabile supraviețuiesc în detrimentul altora noi, mai creative. Reorganizarea cu succes a companiilor îndatorate este rară, deoarece companiile intră târziu în procesul de insolvență.
Lacunele în infrastructura de transport sunt mari, mai subliniază OCDE. Instituția susține că abordarea acestora poate avea un impact pozitiv substanțial asupra dezvoltării regionale și integrării în lanțurile valorice globale. În ciuda unor îmbunătățiri, absorbția fondurilor UE pentru investiții mari în infrastructură rămâne lentă, din cauza calității scăzute a pregătirii proiectelor. Este esențial să se asigure coerența politicilor pe termen lung pentru infrastructură și implementarea planurilor de investiții și îmbunătățirea capacității administrative de a face față proiectelor mari, mai arată instituția.
OCDE subliniază că încrederea în instituții este scăzută, iar corupția rămâne o problemă majoră. „Modificările legislative recente care afectează sistemul judiciar și presiunile asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit lupta împotriva corupției. Modificările ar trebui abrogate conform planificării, iar DNA ar trebui să aibă resursele necesare, puterea autorizată și independența pentru a efectua investigații”, arată organizația.