Foto: Pexels.com
Banca Centrală Europeană ar trebui să majoreze dobânzile cu 50 de puncte de bază la fiecare din următoarele sale patru reuniuni de politică monetară, deoarece inflaţia se dovedeşte a fi persistentă, a declarat Robert Holzmann, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat publicaţiei germane de afaceri Handelsblatt, transmite Reuters, citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Începând din luna iulie a anului trecut, BCE a înăsprit drastic politica monetară, majorând dobânzile de referinţă de cinci ori, cu un total de trei puncte procentuale, o creştere fără precedent în istoria instituţiei. Obiectivul „gardienilor euro” este, în principal, acela de a frâna cererea consumatorilor, pentru a opri creşterile de preţuri.
Holzmann, care are o poziţie de tip “hawk” (şoim – n. r.), susţinând necesitatea unor dobânzi ridicate pentru a menţine inflaţia sub control, a explicat că pe baza actualelor tendinţe el este în favoarea majorării dobânzilor cu 50 de puncte de bază la reuniunile de politică monetară din martie, mai, iunie şi iulie.
„Mă aştept să dureze foarte mult până când inflaţia va scădea semnificativ. Speranţa mea este că în următoarele 12 luni vom atinge nivelul de vârf al dobânzilor”, a declarat Holzmann, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Austriei.
Mai mulţi oficiali au avertizat recent că majorările de dobândă ale BCE vor trebui să continue până când inflaţia de bază va începe să scadă şi să se îndrepte spre ţinta BCE de 2%.
În 2 februarie, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 3,00%, 3,25% şi, respectiv, 2,50% începând cu data de 8 februarie 2023.
Dacă cele patru majorări ale dobânzilor, susţine Holzmann, vor avea loc, rata dobânzii la facilitatea de depozit va ajunge la 4,5%, peste nivelul de 4% estimat de analişti şi de pieţe, un nivel pe care niciun oficial nu l-a susţinut în mod public.
„Dacă în viitorul apropiat vrem să readucem inflaţia la 2%, trebuie să fim restrictivi”, susţine Holzmann.
Acesta a cerut BCE să accelereze reducerea bilanţului instituţiei, posibil prin finalizarea mai rapidă decât s-a planificat a PEPP – titlurile de valoare obţinute în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie.
În 16 martie, BCE ar urma să publice noile informaţii privind rata inflaţiei în zona euro.
Conform datelor preliminare publicate recent de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut mai puţin decât se estima în februarie, iar inflaţia de bază a crescut, sporind presiunile asupra Băncii Centrale Europene de a ţine sub control o inflaţie care este de patru ori mai mare decât ţinta sa de 2%.
Rata anuală a inflaţiei în cele 20 de ţări din zona euro a încetinit la 8,5% în februarie, de la 8,6% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este sub estimările analiştilor, care mizau pe un nivel al preţurilor de 8,2%.
Este a patra lună consecutivă în care s-a raportat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un nivel record, de 10,6%.
În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.
