Sursa foto: Dreamstime
Creşterea lentă a productivităţii în Europa ar putea încetini scăderea inflaţiei spre ţinta BCE de 2%, a declarat vineri Isabel Schnabel, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Schnabel a indicat o serie de factori care afectează performanţa economică a zonei euro comparativ cu cea a Statelor Unite, inclusiv investiţiile mai reduse în tehnologie, birocraţia mai mare şi preţurile mai ridicate la energie.
Oficialul BCE a argumentat că aceste evoluţii ar putea întârzia victoria băncii în lupta contra inflaţiei şi momentul în care va începe reducerea dobânzilor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Creşterea persistent redusă a productivităţii exacerbează efectele actualei creşteri solide a salariilor asupra costurilor companiilor cu forţa de muncă. Aceste evoluţii sporesc riscul ca firmele să treacă asupra clienţilor costurile mai ridicate cu salariile, ceea ce ar putea încetini scăderea inflaţiei spre ţinta BCE de 2%”, a declarat Schnabel, la un eveniment desfăşurat la Florenţa, Italia.
Confirmându-şi poziţia, oficialul BCE a explicat că în acest condiţii Banca Centrală Europeană trebuie să fie “prudentă” şi să nu reducă “prematur” dobânzile, pentru a evita accelerarea inflaţiei, aşa cum s-a întâmplat în anii ’70.
Reducerea birocraţiei, stimularea afacerilor de succes şi închiderea celor care nu sunt viabile sunt printre măsurile care ar putea fi luate pentru sporirea productivităţii zonei euro. O productivitate mai ridicată ar uşura obiectivul BCE de a evita perioadele cu o inflaţie prea ridicată sau prea scăzută, a explicat Schnabel.
“Măsurile care ar ajuta firmele să-şi sporească productivitatea ar sprijini în mod direct politica monetară, în vederea asigurării obiectivului de asigurare a stabilităţii preţurilor pe termen mediu”, a declarat oficialul BCE.
Comisia Europeană a previzionat joi că inflaţia ar urma să încetinească mai rapid decât se preconiza în toamnă. Potrivit estimărilor, inflaţia IAPC (indice armonizat al preţurilor de consum) va scădea în UE de la 6,3% în 2023 la 3% în 2024 şi la 2,5% în 2025, iar în zona euro de la 5,4% în 2023 la 2,7% în 2024 şi la 2,2% în 2025.
Pentru a lupta cu o inflaţie ridicată, BCE a demarat un ciclu fără precedent de înăsprire a politicii monetare, astfel că în perioada cuprinsă între luna iulie 2022 şi septembrie 2023 gardienii euro au majorat costul creditului în zece reprize consecutive, până la nivelul istoric de 4%.
Datele preliminare publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat luna trecută la 2,8%, în scădere de la 2,9% în decembrie şi în linie cu estimările.
Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a redus la 3,3% în ianuarie, de la 3,4% în decembrie, în timp ce analiştii se aşteptau luna trecută la o scădere de până la 3,2%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.