Sursa foto: Facebook/ Transelectrica
Ministerul Energiei a lansat, în consultare publică, Strategia Energetică a României în orizontul 2035, cu perspective 2050, care ar trebui să guverneze politicile energetice ale țării noastre în următoarele decenii. Aici se trasează liniile directoare pe care ar trebui să le urmeze actorii de stat din domeniu, dar implicit și privații, resursele necesare realizării acestor obiective și consecințele pentru țară. Găsim aici scenariul pentru blackout, căderea generalizată a rețelelor de electricitate din țară și stingerea becurilor într-o bună parte din teritoriu.
La capitolul Rețele Electrice, Echilibrare și stocare găsim o situație actuală a sistemului, în condițiile impactului tot mai mare al noilor capacități energetice din surse regenerabile instalate. Statul care implementează, deja de mai mult de un deceniu, la directivele UE, politici de subvenționare a acestui sector, recunoaște că există și riscuri implicite. „Volatilitatea producției de energie în centrale eoliene și fotovoltaice, concomitentă cu volatilitatea cererii, solicită întregul sistem electroenergetic, necesitând reevaluarea necesarului de servicii de sistem și investiții corespunzătoare în centrale de vârf, cu reglaj rapid, și în sisteme de stocare.
Evoluția previzionată a consumului de energie electrică, corespunzător unei stări expansionist solide și de lungă durată a economiei naționale, susținută prin liniile de finanțare deschise la nivel național și european pentru îndeplinirea tranziției energetice și a țintelor climatice, nu este una care să permită preluarea integrală a producției realizată în centralele electrice regenerabile, cu atât mai mult cu cât vârfurile de consum de energie electrică nu se vorsuprapune cu vârfurile de producție regenerabilă, inclusiv cu luarea în considerare a exportului”, se arată în document.
Urmează prezentarea de cifre specifice care arată dimensiunea dezechilibrelor. „Sistemul este deja preponderent excedentar, cu o frecvență din ce în ce mai mare a valorilor dezechilibrului sistemului între 50 – 200 MWh (respectiv între 200 – 800 MW). Volumul mare de energie tranzacționată pe piața de echilibrare, în sensul reducerii excedentului de producție la nivel de sistem, conduce din ce în ce mai frecvent la prețuri negative și la reducere de putere, ajungându-se și la valori de -9.000 lei/MWh, respectiv la valori ale prețului dezechilibrelor pe piața de echilibrare preponderent în categoria de valori (-500 – 0) lei/MWh. Impactul creșterii producției de energie electrică din surse regenerabile asupra funcționării pieței de echilibrare, respectiv impactul participării reduse a acestui tip de producători la piața de echilibrare, se poate vedea cu precădere în zilele de sfârșit de săptămână, atunci când excedentul producției programate de energie electrică în raport cu consumul intern este foarte mare, iar volumul de oferte disponibile în piață pentru echilibrarea sistemului este insuficient în anumite intervale.
În aceste condiții, se înregistrează un volum mare al selecțiilor la reducere de putere, respective prețuri negative semnificative în piața de echilibrare. După epuizarea ofertelor disponibile în piață, sunt necesare frecvent și selecții la reducere de putere în afara pieței de echilibrare, cu compensații financiare”.
Prețuri negative ale energiei în zilele cu mult soare și vânt reprezintă o situație care a apărut deja, de mai multe ori, în acest an, cu precădere în weekend, când și consumul generalizat al României este mic. Acest lucru vine la pachet cu prețuri mari pe echilibrare seara, când consumul crește, pentru că oamenii au ajuns acasă, iar aportul fotovoltaicelor, atât cele dispecerizate cât și cele ale prosumatorilor nedispecerizați, ajunge la 0 (de pe la peste 1.100 MW, la prânz).
Iată, în acest caz, când factorii negativi se suprapun, la ce se poate ajunge: „Dezechilibrele de producție cauzate de variațiile SRE pot genera, pe lângă abateri ale frecvenței de funcționare față de frecvența nominală, declanșări în cascadă ale liniilor electrice, care pot conduce la „ruperea” sistemului energetic european în mai multe subsisteme sau chiar la apariția stării de „blackout””, precizează Energia.
Ca să nu se întâmple așa ceva, România are nevoie de instalarea, în cât mai scurt timp, de capacități de stocare masive, evaluate la 2 – 4.000 MW care să permită, la o adică, să asigure energia sistemului pentru 8-12 ore, în caz de un scenariu nefericit, cu dezechilibre multiple.
În acest domeniu, trebuie practic să o luăm de la 0, pentru că România nu a investit mai nimic, până acum.