Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) a propus oficial, luni, un proiect de ordonanță de urgență prin care să excludă companiile din China de la licitațiile publice pentru proiecte de infrastructură din România. Proiectul fusese discutat în primă lectură în ședința de guvern de săptămâna trecută. Proiectul de OUG se referă doar la licitațiile viitoare, cele în curs nefiind afectate.
Executivul adoptase un memorandum în acest sens în ianuarie după cum a anunțat atunci G4Media, dar procesul a fost întârziat de faptul că fostul șef al ANAP s-a opus inițiativei, motiv pentru care a și fost înlocuit.
Luni, ANAP a publicat un proiect de ordonanță care modifică legea achizițiilor publice, legea privind achizițiile sectoriale și legea privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.
Documentul stabilește că la licitații vor putea participa doar operatori economici dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European (SEE), din țări terțe care au semnat și ratificat Acordul privind Achizițiile Publice (AAP), din țări terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană sau din țări terțe care nu au semnat AAP, dar care sunt semnatare ale altor acorduri internaționale prin care UE este obligată să acorde accesul liber la piață în domeniul achizițiilor publice și în cadrul domeniului de aplicare. UE a încheiat un acord privind achizițiile publice cu 19 state terțe, printre care SUA, Canada, Australia, Japonia, Israel și Moldova, dar China nu este parte semnatară.
Așadar, China nu se regăsește în niciuna dintre aceste categorii, drept urmare nu va putea participa la licitațiile din țara noastră.
Potrivit proiectului, ANAP va publica și va actualiza lista țărilor prevăzute în categoriile de mai sus.
Guvernul arată că unul din motivele pentru care ia această decizie este că investițiile publice majore, mai ales cele în infrastructură, pot fi „periclitate decisiv” de participarea operatorilor din statele terțe la procedurile de achiziții publice fără respectarea unitară a standardelor și cerințelor aplicabile la nivelul Uniunii Europene, în special în domeniul transporturilor și în alte domenii strategice cu impact asupra dezvoltării socioeconomice a României.
Un al motiv este că aceleași tipuri de riscuri au fost identificate și la nivelul altor state membre, implementarea investițiilor publice majore fiind afectată din cauza selecției unor operatori economici din spațiul extra-comunitar care nu au putut asigura standardele de calitate solicitate la nivel european, periclitând astfel obiectivele majore de investiții.
Context
Reamintim că Guvernul Cîțu a adoptat în ședința din 27 ianuarie un memorandum care prevede excluderea companiilor din China de la licitațiile pentru infrastructură, iar acest memorandum trebuia urmat de o ordonanță de urgență inițiată de ANAp.
În data de 20 februarie, premierul a decis să îl elibereze din funcție pe șeful ANAP, Eugen Cojoacă, după ce acesta s-a opus excluderii companiilor chineze de la licitațiile pentru infrastructură și a tergiversat proiectul de ordonanță de urgență în acest sens. El a fost înlocuit cu Liviu Bostan, fost președinte al Institutului Național de Administrație (INA).