„Open Museums Open Hearts”: speranță și integrare pentru tinerii refugiați din Ucraina

05_03_MTR_Liliana Căplescu foto

Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, efectele sale se reflectă nu doar în numărul crescând al victimelor civile, ci și în afluxul refugiaților. Într-o Europă care nu a mai cunoscut ororile războiului pe scară largă din 1945, refugiații ucraineni, mulți dintre ei niște copii aflați în pragul maturității, trebuie să se adapteze la un nou statut, într-o nouă țară, unde nu cunosc pe nimeni și nu vorbesc limba. Pentru ei, un ONG a descoperit soluții de integrare.

În contextul haosului și incertitudinii declanșate de războiul din Ucraina, un grup de educatori muzeali din România a lansat proiectul „Open Museums Open Hearts”, derulat de Asociația Câte-n lună și în mansardă și finanțat prin programul „În Stare de Bine” implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, program susținut de Kaufland România. Scopul acestei ințiative este să le ofere sprijin și speranță tinerilor refugiați din Ucraina care au fost nevoiți să își părăsească țara și să găsească în România noul lor cămin.

Fondată în 2012 de un grup de cinci specialiste în sociologie, etnologie, educație muzeală și comunicare, Asociația culturală Câte-n lună și-n mansardă a derulat de-a lungul anilor zeci de proiecte culturale și de educație non-formale, printre care: o cartografiere a gospodăriilor și șurilor maramureșene, dar și a urmelor lăsate asupra corpului de practicarea unor meșteșuguri, o platformă pentru copii dedicată meseriilor mai puțin cunoscute din lumea spectacolului, o expoziție interactivă pentru copii de promovarea a patrimoniului imaterial, o revistă culturală pentru copii, un târg internațional de carte pentru copii, un program internațional dedicat poveștilor de curaj din timpul pandemiei.

Cu o dorință puternică de a ajuta, acești educatori au creat un spațiu sigur în cadrul muzeelor naționale din București, unde tinerii refugiați au avut oportunitatea să se exprime într-un mod creativ, să socializeze, să se adapteze noului cămin și să se integreze în noua lor comunitate.

O inițiativă născută din dorința de a ajuta

La baza proiectului „Open Museums Open Hearts” a stat dorința de a le oferi sprijin tinerilor refugiați din Ucraina, profund afectați de experiența dureroasă a războiului din țara vecină. Ideea proiectului a prins contur după ce membrii echipei Asociației Câte-n lună și în mansardă i-au întâlnit, în Gara de Nord și Gara Filaret din București, pe adolescenții ucraineni refugiați. Misiunea lor comună a fost de a-i ajuta pe acești tineri să facă față efectelor psihologice ale strămutării forțate și ale războiului. Astfel, membrii asociației au decis să găsească modalități de sprijin în cadrul muzeelor, care au devenit spații sigure și culturale pentru tinerii refugiați.

Impactul războiului asupra refugiaților

Experiența războiului a avut un impact emoțional și psihologic profund asupra tuturor ucrainenilor. Tinerii au fost însă cei mai afectați. În această etapă a vieții lor, în loc să se bucure de siguranță și liniște, în loc să își planifice viitorul, ei a trebuit să se confrunte cu un război care le-a schimbat complet viața.

Tristețea, spaima și furia sunt sentimente pe care tinerii ucraineni au fost nevoiți să le trăiască și să le gestioneze de la o vârstă mult prea fragedă. ,,Era mai ușor să treci de un zid decât să ajungi la ei. Mulți au fost luni întregi într-un blocaj emoțional”, spune Valentina Camelia Bâcu, manager al proiectului „Open Museums Open Hearts” și președintă a Asociației Câte-n lună și-n mansardă.

Implicarea românilor

Numeroase asociații – de la Salvați Copiii, Romanian Angel Appeal, Federația Națională pentru Tineret, Asociația SNK –, dar și profesori au contribuit la implicarea tinerilor ucraineni în proiect. E de remarcat cum și tinerii români și-au dorit să fie aproape de colegii lor de generație, care trăiesc acum coșmarul vieții lor. Pe parcursul celor 11 luni ale proiectului, tinerii refugiați au avut oportunitatea să se implice în crearea unor expoziții artistice și să lucreze în echipe mixte cu tineri români, ceea ce a făcut posibile integrarea refugiaților în comunitate și formarea unor legături interculturale.

Speranță pentru tinerii refugiați din Ucraina

 Cu sprijinul muzeelor naționale din București (Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și Muzeul Național al Literaturii Române), proiectul „Open Museums Open Hearts” a creat spații sigure în care adolescenții refugiați s-au putut exprima și s-au simțit înțeleși, apreciați și acceptați. „Am mizat pe crearea unei rețele de sprijin care să-i ajute să facă față adaptării într-un nou spațiu socio-cultural, de aceea am gândit activități culturale și de recreere adaptate vârstei și intereselor lor: proiecții de film ucrainean, ateliere creative, tururi ghidate, petrecere la muzeu, realizarea a patru monumente și a trei expoziții-manifest alături de artiști români și ucraineni”, explică Valentina Bâcu.

Prin intermediul artei, adolescenții refugiați au reușit astfel să găsească un mod de a-și exprima gândurile și sentimentele, ceea ce a contribuit la diminuarea nivelului de stres și anxietate resimțit. De asemenea, sprijinul și susținerea comunității locale i-au ajutat să câștige încredere în sine și în ceilalți, să-și regăsească speranța într-un viitor mai sigur și să-și construiască aici un nou cămin.

„Cele patru monumente construite în jurul ideii Rădăcini și visuri, propusă de artista Ana Petrovici-Popescu, monumente care încă se află în fața celor patru muzee naționale, au plecat de la provocarea ca tinerii artiști să fie creatorii unei lumi noi, având la bază visul și identitatea acestora”, spune Valentina Bâcu.

Proiectul Eyes on the City va continua sprijinirea refugiaților ucraineni

După încheierea proiectului „Open Museums Open Hearts”, legăturile cu tinerii refugiați vor fi menținute prin intermediul noului proiect ce va fi derulat în următoarele luni, inițiativă în care s-au înscris și o parte din participanții la cea anterioară. Eyes on the City este menit să îi ajute atât pe tinerii ucraineni, cât și pe români să aibă o perspectivă optimistă asupra Bucureștiului, stimulată de creativitate. Eyes on the City este derulat prin programul Efectiv Civic, cu susținerea Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile și a Romanian American Foundation.

„În următoarele luni ne propunem să dezvoltăm în rândul tinerilor români și ucraineni o atitudine pozitivă față de orașul în care trăiesc și să îi ajutăm să transpună creativ relația lor cu Bucureștiul, prin organizarea a șase tururi ghidate, a patru workshopuri pentru tineri (realizare de film de animație, fotografii, video-vlogging, dans contemporan) și a două expoziții realizate în echipe mixte”, mai spune Valentina Bâcu.

Această formă de implicare într-un proiect comun a creat legături strânse între tinerii români și adolescenții ucraineni refugiați. Împreună, aceștia au reușit să construiască un spațiu sigur și de încredere pentru colaborări artistice și nu numai. Iată ce gândesc unii din tinerii români și ucraineni care au lucrat la realizarea expoziției „Împreună. Jurnal pe sărite” ce a putut fi vizitată la Muzeul Național al Țăranului Român:

  • „Când aud cuvântul „împreună” mă gândesc la familia mea, mai precis la mama – Я думаю просвою сім’ю, точніше про маму.” (Maruca, 15 ani, România)
  • „Mă gândesc la niște suflete care au o prietenie strânsă – душі, які мають близьку дружбу.” (Cristina, 14 ani, România)
  • „Când aud acest cuvânt mă gândesc la prietenie. Aici în România mi se pare că am mai mulți prieteni, români și ucraineni, decât aveam acasă în Ucraina – Tут, у Румунії, мені здається, що ямаю більше румунських та українських друзів, ніж вдома, в Україні.” (Timofei, 11 ani, Ucraina)
  • „Pentru mine cuvântul „împreună” înseamnă ceva colectiv… a fi unit – Слово «разом» для менеозначає… бути єдиними.” (Lera, 15 ani, Ucraina)

Implicarea tuturor contează

„În viața reală, războiul nu are granițe și răul pe care-l produce se întinde ca o pânză de păianjen și crește în intensitate pe măsura prelungirii stării conflictuale. Depinde numai de noi să ne păstrăm omenia, singura capabilă să diminueze din dezastrul pe care-l aduce un război. Și, chiar dacă faptele noastre bune nu vor fi de ajuns să aducă pacea, ele pot aduce speranță și alinare,”, mai spune Valentina Bâcu.

Mai multe detalii găsiți pe pagina de Facebook a proiectului, aici.

Programul de susținere a ONG-urilor „În Stare de Bine”, implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și finanțat de Kaufland România, se află în plină derulare pentru al șaselea an consecutiv.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *