OTP Bank, pe care Banca Transilvania vrea să o cumpere, a încheiat primul trimestru cu un profit net consolidat de 2 milioane lei, în scădere puternică față de anul trecut, din cauza taxei bancare

OTP Bank, pe care Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, vrea să o cumpere, a încheiat primul trimestru din acest an cu un profit net consolidat de 2 milioane lei, în scădere puternică față de anul trecut, din cauza taxei bancare, potrivit unui comunicat de presă transmis de bancă.

În primul trimestru din 2023, banca raportase un profit după impozitare de 15 milioane lei.

Rezultatul din primul trimestru din 2024 a fost influențat de un nivel mai redus al veniturilor față de trimestrul anterior, de creșterea cheltuielior operaționale și de noul impozit introdus în sectorul bancar începând cu 2024, care determină banca să plătească suplimentar 2% din cifra de afaceri. În consecință, valoarea impozitului a depășit 13 milioane lei față de 5 milioane lei în trimestrul precedent, arată banca.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Profitul operațional înregistrat în primul trimestru al anului 2024 a fost de 45 milioane RON, cu 34% mai mic comparativ cu trimestrul al patrulea al anului trecut, ca urmare a scăderii cu 5% a venitului total și a creșterii cu 7% a cheltuielilor operaționale, în mare parte datorită contribuției la fondul de garantare a depozitelor recunoscută în luna ianuarie.

„Primele trei luni ale anului 2024 au subliniat încă o dată, capacitatea OTP Bank România de a naviga ferm pe valul provocărilor economice actuale, demonstrând capacitatea de reziliență și angajamentul de a livra operațiuni solide, stimulând astfel creșterea și menținându-și dedicarea în a-și servi clienții. Consolidarea bazei de clienți, alături de o creștere robustă a depozitelor de retail, precum și o poziție solidă a capitalului reflectă faptul că banca rămâne fermă în angajamentul său pentru o creștere sustenabilă și de menținere a unei poziții financiare solide. Contextul fiscal și operațional dificil pe care l-am întâmpinat are impact direct asupra rezultatelor, însă echipa a răspuns prin adaptabilitate și același angajament în a oferi servicii bancare de calitate, asigurând stabilitatea și continuitatea operațiunilor și a serviciilor pentru clienți. Sunt mândru de această abordare constructivă a întregii echipe pentru continuitatea și optimizarea afacerii, în special pe parcursul procesului de vânzare”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.

Veniturile nete din dobânzi s-au redus cu 4% față de trimestrul anterior, înregistrând o valoare de 177 milioane RON, ca rezultat al diminuării volumului de credite nou acordate, în contextul bancar general caracterizat de rate ridicate ale dobânzilor și de scăderea stocului actual de credite. Veniturile nete din comisioane și taxe au crescut cu 41%, ca efect de bază al reversării penalităților pentru contractele reziliate anticipat în trimestrul precedent, ale companiei de leasing din cadrul grupului. În timp ce alte venituri au scăzut cu 30% datorită normalizării veniturilor din schimburi valutare, acestea crescând în trimestrul al patrulea din cauza efectelor sezoniere.

Costul total al riscului a scăzut cu 19% comparativ cu trimestrul anterior ajungând la -29 milioane RON, fiind influențat de scăderea cu 16% a provizioanelor pentru pierderi din activitatea de creditare, în timp ce costurile cu alte riscuri au fost aproape de zero la finalul perioadei.

Volumul creditelor performante a scăzut cu 3% față de trimestrul anterior, în urma reducerii cu 2% a creditării clienților retail, cu 3% a creditării clienților corporate și a diminuării cu 6% a activității de leasing. Cererea de credite de nevoi personale și de credite imobiliare a rămas stabilă, în timp ce pe segmentul corporate, ritmul de creditare a încetinit, în conformitate cu evoluția pieței.

Volumul depozitelor s-a redus cu 2% comparativ cu ultimul trimestru din 2023, însă la nivel anual creșterea înregistrată a fost de 14%, datorită creșterii cu 17% a depozitelor retail și cu 10% a depozitelor corporate. Comparativ cu trimestrul anterior, volumul depozitelor corporate s-a redus cu 10%, întrucât trei depozite la termen ale clienților mari au ajuns la maturitate.

Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 19,7 miliarde RON, un nivel stabil comparativ cu cel din 2023.

Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 23,36% (+140 bps de la an la an), influențată de creșterea fondurilor proprii.

În primul trimestru al acestui an, OTP Group a înregistrat un profit consolidat de 240 miliarde HUF (3.073 milioane RON).

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (50 miliarde HUF/ 636 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (43 miliarde HUF/ 557 milioane RON), Slovenia (26 miliarde HUF/ 337 milioane RON), Rusia (29 miliarde HUF / 376 milioane RON), Ucraina (16 miliarde HUF/ 207 milioane RON), Croația (19 miliarde HUF/ 238 milioane RON), Serbia (20 miliarde HUF/ 261 milioane RON), Muntenegru (5 miliarde HUF/ 68 milioane RON), Albania (5 miliarde HUF/ 64 milioane RON), Moldova (3 miliarde HUF/ 32 milioane RON) și subsidiara din Uzbekistan (11 miliarde HUF / 143 milioane RON).

Amintim că în luna februarie, Banca Transilvania și OTP Bank au anunțat că au ajuns la un acord pentru ca banca românească să preia banca ungară.

Prețul de vânzare este de 347,5 milioane EUR, care este mai mic decât valoarea activului net al filialelor care urmează să fie vândute, recunoscută în conturile consolidate, în consecință, tranzacția a avut ca rezultat un impact negativ asupra contului de profit și pierdere de 59,5 miliarde HUF (după impozitare) la nivel consolidat, care a fost deja înregistrat în trimestrul IV 2023.

Prin această tranzacție, OTP Bank va ieși de pe piața din România.