Pandemia a crescut dependența de smartphone-uri. Românii din ce în ce mai conectați cu obiectele „smart”: casa, mașina, ceasul

conferinta, video, zoom, calculator, laptop Sursa foto: Pixabay

Pandemia și restricțiile de circulație i-au făcut pe români să fie mai conectați ca oricând la tehnologie, la mediul digital. Dincolo de munca de acasă, utilizarea smartphone-ului a devenit o parte importantă a vieții cotidiene. Potrivit unui barometru realizat de Frames la comanda FACTORY 4.0, în topul celor mai folosite aplicații mobile se află cele de știri, social media, filme și monitorizarea sănătății.

Într-o lume în care accesul la internet a devenit, pentru mulți, la fel de important ca și curentul electric, smartphone-ul a ajuns un obiect indispensabil, iar pe fondul pandemiei, smartwatch-ul sau brățara de fitness au urcat și ele în topul gadgeturilor esențiale.

68,3% dintre românii chestionați în barometrul de opinie, intitulat „RomanianApp. Cum au influențat aplicațiile mobile viața românilor” și realizat la începutul acestei luni, au declarat că față de perioada dinainte de pandemie folosesc cu mult mai mult telefoanele mobile.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Pe fondul temerilor legate de COVID, aplicațiile de știri se află pe primul loc în topul preferințelor, urmate de cele de social media, filme & seriale și cele utilitare (calendar, ceas, mesaje etc.)

„Criza COVID i-a făcut pe tot mai mulți români să caute informații, să încerce să fie la curent cu știrile, cu evoluția situației, asta în condițiile în care restricțiile le-au schimbat complet viața. Restricțiile de circulație, teama de îmbolnăvire, stresul social creat de pandemie au dus aplicațiile de știri în topul accesărilor, alături de cele care țin de interacțiunea online și petrecerea timpului mai mult în casă, cum sunt cele de filme și seriale”, arată rezultatele barometrului.

În topul celor mai utilizate aplicații, pe locurile următoare s-au clasat cele de shopping (cumpărături), productivitate (email, documente, tabele), muzică, jocuri, mâncare (food delivery, rețete online etc.), fitness, stil de viață, cursuri online, călătorii și dating.

„Dincolo de shopping-ul online, care a crescut spectaculos în anul pandemiei, de food delivery și gaming, este de remarcat atenția tot mai mare pe care românii o acordă aplicațiilor de fitness & stil de viață. Pe fondul temerilor legate de starea de sănătate – evoluția impredictibilă a virusului COVID aflându-se în prim-plan, românii au devenit mult mai atenți la informațiile legate de starea de sănătate. Aplicațiile de monitorizare a stării fizice, din telefon dar și din smartwatch-uri și brățări inteligente, au atras tot mai mulți utilizatori interesați să își verifice date privind pulsul, greutatea, nivelul de stress, numărul caloriilor consumate, al pașilor parcurși etc.”, se precizează în concluziile barometrului.

Potrivit sondajului, majoritatea celor chestionați (51,7%) folosesc aplicațiile mobile care îi conectează cu propriul corp, 18,7% cu mașina și 14% cu casa.

Internet of Things” a devenit realitate în România.

„Românii au acceptat cu o deschidere extraordinară noile tehnologii, dovadă stau vânzările de gadgeturi inteligente, de la smartwatch-uri, brățări de fitness, aplicațiile și tehnologiile pentru mașină și casă. Pe fondul extinderii gamei de produse și a scăderii prețurilor, televizoarele smart, de exemplu, au devenit o prezență obișnuită în casele românilor, alături de electrocasnicele smart, sistemele de supraveghere video sau dispozitivele pentru automatizarea casei”, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.

„Este un semnal încurajator care arată că românii, societatea românească în general, este deschisă pentru adoptarea noilor tehnologii,  a economiei viitorului, iar acest avantaj ne-ar putea aduce o evoluție pozitivă în viitor”, a mai spus acesta.

Potrivit datelor INS, peste trei sferturi (78,2%) dintre gospodăriile din România au avut acces la rețele de internet în 2020, cu 2,5 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.

Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care au utilizat internetul cel puțin o dată a ajuns la 85,9%, cu 3,6 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.

În ianuarie 2021, în România existau 15,49 milioane de utilizatori de internet. Numărul utilizatorilor de internet din România a crescut cu 133 mii (+0,9%) între 2020 și 2021.

Ce cred românii despre Big Brother

Popularitatea în creștere a aplicațiilor mobile vine pe fondul încrederii pe care majoritatea o arată în noile tehnologii.

Dincolo de subiectele de tip can-can, de senzaționalul teoriilor privind „Big Brother” & vaccinarea și 5G, pentru marea majoritate a celor chestionați  (87%), folosirea datelor personale de către aplicațiile mobile nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Acest lucru poate fi pus și pe seama slabei conștientizări a pericolelor legate de securitatea cibernetică și atitudinea generală față de protecția datelor cu caracter personal și a reputației în mediul online.

Numai 7,3% dintre respondenți s-au arătat preocupați de securitatea datelor, iar 5,7% au evitat să răspundă, considerând că nu au informațiile necesare.

57,8% au declarat că, atunci când accesează aplicațiile mobile, o fac în primul rând de pe rețele wi-fi, iar 42,2% de pe rețelele mobile.

„Dacă acum câțiva ani, românii se conectau pe telefon, la internet, mai ales de pe rețelele wi-fi, procentul acestora a scăzut semnificativ pe măsură ce pachetele de date mobile au devenit tot mai generoase, iar acoperirea cu semnal a atins și mediul rural. În condițiile implementării 5G, nu este exclus ca procentele să se inverseze, iar accesul la internet, de pe telefon, să treacă în mare proporție pe rețeaua de date mobile”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

În ianuarie 2021, în România existau 26 milioane de conexiuni mobile. Numărul acestora a ajuns să reprezinte 135,6% din totalul populației. Acest lucru se explică prin faptul că mulți utilizatori au mai mult de o conexiune mobilă de internet.

Plățile, tot mai mult cu telefonul

Pandemia COVID, cu restricțiile sale, i-a forțat pe mulți români să își schimbe obiceiurile de consum. În condițiile în care magazinele s-au închis, la fel ca și oficiile de plăți pentru facturi (energie electrică, gaze, apă, taxe etc.), majoritatea a căutat soluții, iar cei mai mulți au trecut de temerile legate de securitatea plăților online și au început să folosească aplicațiile mobile dedicate.

68,9% dintre respondenți au declarat că aplicațiile mobile le-au influențat, în mare măsură, obiceiurile de consum, iar 14,3% în foarte mare măsură. Mai mult chiar, 82,9% dintre cei chestionați au declarat că fac constant plăți prin intermediul aplicațiilor mobile.

Telefonul a devenit, foarte rapid, un instrument de plată, iar pandemia a influențat adoptarea rapidă a acestei tehnologii. De la shopping & food la plata facturilor, folosim tot mai des telefonul atât în mediul digital cât și în cel fizic, plățile contactless cu telefonul aflându-se într-o creștere semnificativă. Se întâmplă acest lucru grație creșterii semnificative a gradului de siguranță oferit de platformele de plată dezvoltate de bănci, procesatori de plăți și, în general, de firmele care activează în comerțul online”, arată concluziile barometrului.

„Este o veste bună pentru economia românească, dovadă dinamica spectaculoasă a comerțului online din ultimul an și a perspectivelor excelente. În plus, digitalizarea serviciilor și accesul facil la aceste sisteme de plăți mai aduc un avantaj extrem de important – reduc evaziunea fiscală într-o economie în care gradul de colectare a taxelor și impozitelor este cel mai redus din UE. Asta înseamnă mai mulți bani la buget și o îmbunătățire a condițiilor din mediul de afaceri, a concurenței loiale în business-ul românesc”, a declarat Adrian Negrescu.

Educația online a adulților devine realitate

Dincolo de shopping, de plățile uzuale, de filme, social media, health și alte asemenea aplicații, aplicațiile mobile au mai adus un plus semnificativ. A crescut interesul românilor pentru educația online.

Potrivit rezultatelor barometrului, 62,2% dintre cei chestionați au declarat că atunci când își caută un loc de muncă sau când vor să se perfecționeze într-o nouă activitate, caută o aplicație mobilă care să-i ajute.

„Înainte de pandemie datele statistice poziționau România pe ultimul loc în Europa în cazul participării adulților la programe de formare continuă. Restricțiile de mobilitate și oferta de cursuri online gratuite extrem de generoasă din această perioadă au dus la o participare crescută a adulților la aceste mijloace de formare. Nu sunt multe aspecte pozitive de reținut din această perioadă dar sunt convins că aceste experiențe vor dinamiza puțin participarea adulților la programele de educație continuă”, a declarat Marius Hărătău.

Barometrul „RomanianApp. Cum au influențat aplicațiile mobile viața românilor” a fost dezvoltat de compania de consultanță Frames, la comanda FACTORY 4.0, pe un eșantion de 650 de respondenți, în perioada 6-9 mai 2021.

Interviurile au fost realizate prin chestionare online, telefonic şi email. Profilul respondenților a fost reprezentat de 56% bărbați și 44% femei, cu vârste cuprinse între 18 și 54 ani.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: