Parlamentul a extins taxa de solidaritate astfel încât să oblige și OMV Petrom la plată / Reacția companiei

Carmen Radu mart. 29, 2023 4 comentarii
omv

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de lege care extinde taxa de solidaritate, astfel încât să oblige și OMV Petrom la plată, după ce compania a anunțat anterior că nu datorează această taxă. UPDATE 17.08 OMV Petrom a transmis, la solicitarea Economedia, că amendamentele votate încalcă principiile Constituției. Detalii, AICI.

Proiectul de lege aprobă o ordonanță de Guvern (nr. 186/2022) ce impune o contribuție de solidaritate de 60% pe „profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, conform cu un regulament european în acest sens. Această taxă se aplică companiilor care au peste 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului.

OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a anunţat că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, motivând că sub 75% din cifra de afaceri a companiei provine din aceste sectoare.

Întreg statul român a reacționat la această declarație, spunând că OMV Petrom trebuie să plătească această taxă, mai ales după ce compania a anunțat că a obținut anul trecut un profit record de peste 10 miliarde de lei. Guvernul a trimis inclusiv ANAF în control la companie, apoi a cerut clarificări de la Comisia Europeană privind aplicarea acestei taxe.

Acum, parlamentarii au adus modificări la legea de aprobare a ordonanței Guvernului, astfel încât să extindă această taxă inclusiv la OMV Petrom, deși nu specifică în mod clar numele companiei.

Astfel, un amendament depus de grupurile parlamentare PSD, PNL și UDMR și adoptat miercuri de Camera Deputaților include noi activități care vor fi luate în considerare la calcularea cifrei de afaceri a companiei care provine din sectoarele vizate de taxa de solidaritate.

Mai precis, va fi inclus în cifra de afaceri și echivalentul cantităților de mărfuri extrase sau produse anul trecut și în 2023 dar care nu au fost vândute și cele utilizate ca materie primă sau pentru consum propriu, iar prețul luat în calcul nu va putea fi mai mic decât media cotațiilor internaționale de referință din 2022, respectiv 2023.

În plus, în cazul vânzărilor către societăți afiliate, parlamentarii au stabilit că prețul de vânzare luat în considerare nu poate fi mai mic decât media prețurilor de vânzare către persoanele neafiliate. Dacă nu au existat vânzări către societăți afiliate, va fi folosită cotația medie de anul trecut la marfa respectivă de pe bursa internațională de referință. În cazul vânzărilor către societăți neafiliate, va fi luat în considerare prețul real.

Parlamentarii care au depus acest amendament își motivează inițiativa spunând că unele companii sunt discriminate doar pentru faptul că au toată afacerea pe un singur CAEN, în timp ce alte companii (cum e și cazul OMV Petrom) au mai multe activități pe CAEN-uri multiple.

Astfel, parlamentarii arată că „apare ca necesară luarea în considerare, cu titlu de pondere în cifra de afaceri, a unui cuantum al activităților ce reflectă situația reală și obiectivă a acestora în cadrul cifrei de afaceri, ceea ce ar avea rezonanță la determinarea unei cifre de afaceri eligibile pentru impunerea contribuției de solidaritate”.

Ei spun că dacă nu este luată în calcul cifra de afaceri reală pe care o obțin companiile din acele sectoare vizate de taxa de solidaritate, atunci apar distorsiuni și și inechități între companii.

„Înțelegerea eronată a ponderii activităților în cifra de afaceri deturnează, în mod esențial obiectivele reglementării U.E, în condițiile în care reglementarea Unională își propune să asigure un răspuns rapid și coordonat la nivelul Uniunii. Efectul de disturbare apare ca evident, în condițiile în care calcularea ponderii activităților în cifra de afaceri într -o altă paradigmă, ar priva norma unională de aplicarea echitabilă raportat la toți actorii care activează pe piața produselor energetice indiferent de structura activităților economice în cadrul societății, respectiv de modelul de afacere, atât timp cât aceștia au beneficiat de venituri excepționale în contextul internațional creat de criza energetică, respectiv de războiul din Ucraina”, arată motivarea amendamentului.

„Din economia regulamentului UE rezultă că societățile din Uniune sau sediile lor permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor reprezintă acele societăți care generează cel puțin 75% din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie, fără a face o distincție cu privire la faptul că desfășoară una sau mai multe activități în mod cumulat din sectoarele vizate. Altfel spus, societățile sunt contribuabili din perspectiva contribuției de solidaritate indiferent dacă acestea, potrivit modelului de afaceri, desfășoară o singură activitate sau un set de activități economice, cifra de afaceri eligibilă urmând a fi calculată pentru fiecare activitate în parte independent, fie pe baza veniturilor obținute în mod direct, fie prin estimarea veniturilor, în situația în care produsele au fost obținute din activitățile eligibile”, mai arată ei.

Ei spun că, prin urmare, reglementarea propusă se limitează doar la activitățile din Regulamentul (UE, fără a fi vizate veniturile obținute din activitatea comercială care constă în revânzarea produselor achiziționate și care nu au fost prelucrate de respectivul contribuabil, precum și veniturile obținute din vânzarea energiei electrice produsă de contribuabil prin utilizarea gazelor naturale și/sau a huilei obținute din producția proprie.

Proiectul de lege cu tot cu acest amendament a primit 178 de voturi „pentru” în plenul Camerei Deputaților, au existat 71 de abțineri, iar trei deputați nu au votat. Conform listei de vot, deputații AUR și USR s-au abținut de la vot.

Foto: OMV

Comentarii

  1. Constitutia Romaniei:
    art 15 (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

    Sunt curios daca Petrom va lupta legal contra acestui abuz, daca nu inseamna ca au dat-o la pace cu tot cu Shengen. Desi mie ca actionar Petrom, sau manager, mi-ar fi greu sa am incredere in statul roman si reprezentatii lui.

  2. De ce și-a permis Austria să joace cu noi cartea migrației?
    Pentru că politicul nostru ne-a făcut vulnerabili, mereu trași de brațe și împinși de picioare precum sacul de cartofi, ca să reușim, să intrăm, să ne calificăm.
    Ceea ce Bucureştiul spera să se întâmple și acum.
    Și-a permis știind că toți se țin de nas când vine vorba nu de români, ci de conducătorii lor mincinoși și primitivi.
    Politicul nu e în stare să facă proiecte și reforme. Din lipsă de voință politică, din incompetență, din dezinteres pentru banii mai greu de furat, un mix de cauze.
    Politicul incompetent și ticălos de la București toarnă toate propriile eșecuri în capul UE pentru a scăpa de decontul responsabilității.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *