Parlamentul European dorește ca întreprinderile să-și reducă impactul negativ asupra oamenilor și a planetei. Amenzi de cel puțin 5% din cifra de afaceri netă la nivel mondial a unei companii, în cazul în care regulile nu sunt respectate

Parlamentul și-a adoptat joi poziția pentru discuții cu statele membre cu privire la normele de integrare a drepturilor omului și a impactului asupra mediului în guvernanța întreprinderilor, arată un comunicat al instituției.

Întreprinderile vor trebui să identifice și, dacă este necesar, să prevină, să pună capăt sau să atenueze impactul negativ al activităților lor asupra drepturilor omului și a mediului, cum ar fi munca copiilor, sclavia, exploatarea prin muncă, poluarea, degradarea mediului și pierderea biodiversității. Acestea vor trebui, de asemenea, să monitorizeze și să evalueze impactul partenerilor lor din lanțul valoric, incluzând nu numai furnizorii, ci și procesele de vânzare, distribuție, transport, depozitare, gestionare a deșeurilor și alte aspecte.

Noile norme se vor aplica întreprinderilor cu sediul în UE, indiferent de sectorul lor de activitate, inclusiv serviciile financiare, cu peste 250 de angajați și cu o cifră de afaceri mondială de peste 40 de milioane euro, precum și societăților-mamă cu peste 500 de angajați și cu o cifră de afaceri mondială de peste 150 de milioane euro. Vor fi incluse, de asemenea, întreprinderile din afara UE cu o cifră de afaceri mai mare de 150 de milioane euro, dacă în UE au fost generate cel puțin 40 de milioane euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Obligația de diligență a administratorilor și angajamentul întreprinderilor față de părțile interesate

Întreprinderile vor trebui să pună în aplicare un plan de tranziție pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, iar în cazul întreprinderilor mari cu peste 1000 de angajați, îndeplinirea obiectivelor planului va avea un impact asupra remunerației variabile a unui administrator (de exemplu, bonusuri). Noile norme impun, de asemenea, firmelor să colaboreze cu persoanele afectate de acțiunile lor, inclusiv cu activiștii pentru drepturile omului și protecția mediului, să introducă un mecanism de soluționare a plângerilor și să monitorizeze periodic eficacitatea politicii lor privind diligența necesară. Pentru a facilita accesul investitorilor, informațiile cu privire la politica privind diligența necesară a unei întreprinderi ar trebui să fie disponibile și în punctul unic de acces european (ESAP).

Sancțiuni și mecanismul de supraveghere

Întreprinderile neconforme vor fi răspunzătoare pentru daune și pot fi sancționate de autoritățile naționale de supraveghere. Sancțiunile includ măsuri precum o declarație publică menționând responsabilitatea și natura încălcării, scoaterea de pe piață a bunurilor unei companii sau amenzi de cel puțin 5% din cifra de afaceri netă la nivel mondial. Întreprinderile din afara UE care nu respectă normele vor fi interzise de la achizițiile publice în UE.

Conform textului adoptat, noile obligații s-ar aplica după 3 sau 4 ani, în funcție de dimensiunea și cifra de afaceri a întreprinderii. Întreprinderile mai mici vor putea amâna aplicarea noilor norme cu încă un an.

Poziția de negociere a Parlamentului a fost adoptată cu 366 voturi pentru, 225 împotrivă și 38 abțineri.

„Sprijinul Parlamentului European este un punct de cotitură în reflecția privind rolul corporațiilor în societate. O lege privind responsabilitatea corporativă trebuie să se asigure că viitorul aparține companiilor care tratează oamenii și mediul într-un mod sănătos – nu companiilor care au făcut un model de venit din daunele aduse mediului și din exploatare. Majoritatea companiilor își iau în serios datoria față de oameni și față de mediu. Noi ajutăm aceste companii cu acest „drept echitabil al afacerilor”. Și, în același timp, am izolat acele câteva companii mari care încalcă regulile”, a declarat raportoarea Lara Wolters (S&D, Olanda) în urma votului în plen.

Context. Parlamentul European a solicitat în mod constant o mai mare responsabilitate a întreprinderilor și o legislație obligatorie privind diligența necesară. Propunerea Comisiei Europene a fost introdusă la 23 februarie 2022. Acesta completează alte acte legislative existente și viitoare, cum ar fi regulamentul privind defrișările, regulamentul privind minereurile din zone de conflict și proiectul de regulament care interzice produsele obținute prin muncă forțată.

Pașii următori

În urma adoptării poziției de către Parlament, pot începe negocierile cu statele membre cu privire la textul final al legislației. Statele membre și-au adoptat poziția cu privire la proiectul de directivă în noiembrie 2022.

Prin adoptarea acestei legislații, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor în ceea ce privește consumul durabil, exprimate în propunerea 5(13), consolidarea dimensiunii etice a comerțului (propunerile 19(2) și 19(3)) și modelul de creștere durabilă (propunerile 11(1) și 11(8)) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei.