Sursa foto: captură video
Moldova este un exemplu pentru alte țări mici legate economic de Moscova – reorientarea economiei nu este doar posibilă, ci esențială, scrie Emerging Europe.
Legată timp de decenii de Moscova – fie prin ocupația sovietică, fie prin necesitatea economică post-independență – Moldova a reușit cu succes, de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, să se orienteze spre vest, atât din punct de vedere economic, cât și politic.
Odată dependentă aproape în totalitate de Moscova pentru comerț și energie, Moldova exportă astăzi mult mai multe bunuri și servicii spre vest decât spre est, devenind un studiu de caz improbabil în ceea ce privește reorientarea unei economii departe de influența rusă.
Succesul său oferă lecții pentru alte națiuni care par a fi prinse în orbita Moscovei, cum ar fi Georgia.
Descoperirea energetică
Energia urma să fie întotdeauna călcâiul lui Ahile al Moldovei. Din 2021, țara importa aproape tot gazul din Rusia prin intermediul Gazprom, iar energia electrică provenea în mare parte din regiunea separatistă Transnistria, unde domină o centrală electrică controlată de Rusia.
Această dependență a făcut ca Moldova să fie extrem de vulnerabilă atunci când Gazprom a redus livrările de gaze la sfârșitul anului 2022, aparent din cauza unor „probleme tehnice”, dar în mod clar ca o tactică de presiune în fața pivotului proeuropean al Moldovei – țara a depus o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană la doar câteva zile după invazia Moscovei în Ucraina. În decembrie 2023, Consiliul European și-a anunțat decizia de a deschide negocierile de aderare cu Chișinăul.
În loc să capituleze, Moldova și-a accelerat eforturile de a-și diversifica sursele de energie. În centrul acestei strategii a fost gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, finalizat în 2021, dar subutilizat până la criză.
Această infrastructură critică conectează Moldova direct la România vecină, permițându-i să cumpere gaze de la furnizorii europeni. Până în prima jumătate a anului 2023, Moldova a încetat complet să mai cumpere gaze de la Gazprom, aprovizionându-se în schimb cu 100% din gazele sale naturale de pe piețele europene, în principal din România.
Alimentarea cu energie electrică a fost, de asemenea, transformată. Moldova și-a sincronizat rețeaua electrică cu România în 2022, permițând importuri semnificative de energie electrică din România. Această integrare nu numai că a asigurat că luminile rămân aprinse, dar a și consolidat independența energetică a Moldovei.
Energia regenerabilă beneficiază, de asemenea, de o atenție sporită, cu proiecte sprijinite de UE care vizează valorificarea potențialului Moldovei în materie de energie solară și eoliană.
Comerț: De la Moscova la Maastricht
Relațiile comerciale ale Moldovei cu Rusia au fost în declin chiar înainte de invazia Ucrainei, însă războiul a servit drept catalizator pentru o realiniere generală.
În 2021, Uniunea Europeană a reprezentat 54% din comerțul exterior al Moldovei, în timp ce ponderea Rusiei a scăzut la mai puțin de 10%. Până în 2023, ponderea UE a crescut la peste 60%, iar cea a Rusiei a continuat să scadă.
Această schimbare a fost facilitată de mai mulți factori. Principalul dintre aceștia a fost decizia UE de a extinde măsurile comerciale autonome (MCA) pentru Moldova în iulie 2022, acordând produselor moldovenești un acces mai ușor la piețele europene.
Această politică a ajutat Moldova să redirecționeze o mare parte din exporturile sale agricole, cum ar fi merele și vinul, din Rusia către UE. Exporturile către UE au crescut de la 1,8 miliarde de euro în 2021 la 2,6 miliarde de euro în 2022, conform datelor Comisiei Europene.
În plus, Moldova a depus eforturi pentru a respecta standardele UE pentru bunuri și servicii, un pas dificil, dar necesar pentru aprofundarea legăturilor sale comerciale cu blocul comunitar.
De exemplu, producătorii moldoveni de produse agricole au făcut progrese în ceea ce privește respectarea reglementărilor europene stricte, deschizând ușile către piețele cu valoare ridicată din Europa de Vest.
Rolul sectoarelor-cheie
Agricultura, care reprezintă o parte semnificativă din PIB-ul Moldovei (aproximativ 8,3% în 2022), a fost în fruntea acestei transformări.
Dependenți din punct de vedere istoric de piața rusă pentru o mare parte din vin, fructe și legume, agricultorii moldoveni s-au confruntat cu o criză existențială atunci când Moscova a impus interdicții de import ca represalii pentru poziția proeuropeană a Chișinăului. Cu toate acestea, în loc să se prăbușească, sectorul s-a adaptat.
Viticultorii, în special, au reușit să își rebranduiască produsele pentru consumatorii europeni, punând accentul pe calitate și tradiție.
Până în 2023, UE a devenit principala piață pentru vinurile moldovenești, exporturile către țări precum Polonia, Germania și Cehia crescând rapid.
Sectorul de producție a suferit, de asemenea, schimbări semnificative. Investițiile străine directe (ISD) din UE au contribuit la modernizarea bazei industriale a Moldovei, integrând-o în lanțurile de aprovizionare europene.
Sectorul auto, de exemplu, a înregistrat o creștere datorită investițiilor din partea companiilor europene care au stabilit facilități de producție în Moldova.
Sectorul IT al Moldovei a apărut, de asemenea, ca un punct luminos în transformarea sa economică.
Mult timp eclipsat de agricultură și de industriile tradiționale, sectorul a luat avânt în ultimii ani, alimentat de o forță de muncă pasionată de tehnologie și de inițiative susținute de guvern.
Industria IT a țării a atras din ce în ce mai multe contracte de externalizare din partea companiilor europene și nord-americane, furnizând servicii de dezvoltare de software, securitate cibernetică și consultanță IT.
Înființarea de către guvern a unui parc IT virtual, cu un regim fiscal favorabil, Moldova IT Park, a jucat un rol esențial în încurajarea creșterii.
Până în 2023, sectorul IT a contribuit cu peste trei procente la PIB-ul Moldovei, exporturile ajungând la 400 de milioane de dolari americani, în creștere de la 270 de milioane de dolari americani în 2021.
Pe măsură ce Moldova își adâncește integrarea cu piețele europene, sectorul IT oferă o alternativă scalabilă și cu valoare ridicată la industriile tradiționale, demonstrând potențialul țării de a concura în economia digitală globală.
Rolul UE
Pivotul Moldovei spre Europa nu ar fi fost posibil fără sprijinul ferm al Uniunii Europene.
Pe lângă măsurile comerciale, UE a oferit ajutor financiar, asistență tehnică și sprijin politic pentru a ajuta Moldova să parcurgă tranziția. Numai în 2022, UE a promis 250 de milioane de euro pentru a sprijini Moldova în timpul crizei energetice, ajutând-o să subvenționeze costurile utilităților pentru gospodăriile vulnerabile.
Negocierile de aderare la UE, deși se află încă în stadiu incipient, au oferit Moldovei un stimulent clar pentru a-și alinia politicile și instituțiile la standardele europene. Această aliniere nu este doar simbolică; ea pune bazele integrării economice și stabilității pe termen lung.
În octombrie, o majoritate restrânsă a moldovenilor a votat în favoarea rescrierii constituției țării pentru a include dorința lor de a deveni membri ai Uniunii Europene. Această modificare constituțională va face mai dificilă pentru guvernele viitoare – care ar putea să nu fie atât de favorabile UE – schimbarea traiectoriei pro-europene a țării
Lecții pentru țările din afara Moldovei
Experiența Moldovei oferă lecții valoroase pentru alte națiuni din regiune, în special pentru Georgia, care, în cazul în care va înlocui vreodată guvernul deschis pro-rus al visului georgian, aflat în prezent sub presiunea protestelor zilnice pentru reluarea unor alegeri parlamentare considerate în general fraudate, va încerca să reducă dependența economică de Moscova.
Ca și Moldova, Georgia se confruntă cu o relație complexă cu Moscova, echilibrând legăturile istorice cu aspirațiile pentru o integrare mai strânsă cu Occidentul.
Prima lecție a Moldovei este importanța diversificării energetice. Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a fost esențial pentru a permite Moldovei să își diversifice sursele de energie, subliniind necesitatea unor proiecte similare în Georgia. Din păcate, în prezent, țara se îndreaptă în direcția opusă: În 2024, ponderea gazelor naturale rusești în consumul intern al Georgiei a crescut de la 17,3% în 2023 la peste 20%.
În același timp, importurile de gaze din Azerbaidjan, cea mai probabilă alternativă la Rusia, au scăzut la puțin peste 5% în 2023.
În al doilea rând, succesul Moldovei în reorientarea comerțului său evidențiază valoarea alinierii la standardele UE și a valorificării mecanismelor comerciale europene pentru a compensa pierderea piețelor rusești.
Poate cel mai important, exemplul Moldovei demonstrează că realinierea economică depinde atât de voința politică, cât și de capacitatea tehnică.
Guvernul proeuropean de la Chișinău, condus de impresionanta președintă Maia Sandu, realeasă pentru un nou mandat în octombrie, a acordat în mod constant prioritate schimbării strategice a țării, în ciuda opoziției interne și a presiunilor externe din partea Moscovei.
Provocări viitoare
Cu toate acestea, deși progresele Moldovei sunt impresionante, ele sunt departe de a fi ireversibile.
Țara rămâne una dintre cele mai sărace din Europa, cu o parte semnificativă a populației încă nostalgică după legăturile din era sovietică cu Rusia. Moscova continuă să exercite influență prin propagandă și sprijin pentru forțele politice pro-ruse din Moldova, ceea ce ar putea submina traiectoria pro-europeană a acesteia.
În plus, tranziția energetică a Moldovei, deși inovatoare, nu este încă finalizată. Dependența de importurile de energie electrică din România, deși preferabilă dependenței de Transnistria, lasă Moldova expusă fluctuațiilor de pe piețele regionale.
Continuarea investițiilor în energia regenerabilă internă este esențială pentru asigurarea independenței energetice pe termen lung.
Deși rămân provocări, drumul Moldovei de la dependența economică de Rusia este o dovadă a puterii previziunii strategice și a cooperării internaționale.
Prin diversificare energetică, realiniere comercială și reforme sectoriale, această națiune mică, aflată într-o poziție geopolitică complicată, a reușit să traseze un curs către o mai mare suveranitate și integrare europeană. Realizările sale sunt un exemplu pentru alte țări care se luptă cu umbra influenței ruse.
Pentru Georgia și altele, poate Armenia, lecția este clară: independența economică față de Moscova este dificilă, dar posibilă.
Succesul Moldovei dovedește că, cu politicile, partenerii și perseverența potrivite, chiar și cele mai vulnerabile națiuni își pot reimagina viitorul.