Planul UE de interzicere a fluxurilor mixte de gaze prin Turcia pentru a tăia „cordonul ombilical” cu Rusia. Dificultăți și impact major pentru România

Odată cu apropierea momentului pentru o renunțare definitivă la gazul rusesc – pe baza planului Comisiei de încetare până la 1 ianuarie 2028 – țările UE iau în considerare una dintre cele mai complexe și sensibile din punct de vedere tehnic propuneri: interzicerea fluxurilor mixte de gaze prin Turcia, atunci când acestea includ cantități rusești, relatează Energypress.

Aceasta este o încercare de a „închide robinetul” nu doar pentru încărcăturile rusești direct identificabile, ci și pentru rutele de aprovizionare indirecte – așa-numitele „fluxuri mixte” care ajung în Europa prin rețele precum conducta TurkStream. Cantitățile transportate prin aceasta sunt estimate la aproximativ 40 de milioane de metri cubi pe zi și constau din gaze de origine rusească, azeră și – într-o măsură mai mică – iraniană.

Dacă acest lucru se va întâmpla, acest lucru va avea un impact direct și sever și asupra României, pentru care ruta turco-bulgară este unica prin care ne facem importurile de gaze (13-15 milioane metri cubi în această perioadă, chiar și peste 20 de milioane metri cubi iarna) și prin intermediul căreia tranzităm gaze pentru Ungaria. Dacă se va reuși să se elimine complet gazul rusesc de pe conductă – lucru extrem de complicat tehnic, volumele se vor micșora drastic, România urmând să piardă atât din punctul de vedere al securității în aprovizionare (mai ales iarna), dar și din banii pe care-i încasează prestând servicii de tranzit pentru unguri (peste 5 milioane metri cubi zilnic, ca medie anuală).

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

De asemenea, o astfel decizie se va lovi de refuzul clar de a se alinia Bruxelles-ului al Ungariei, dependente de importul de gaze rusești, prin Turcia și Bulgaria, apoi România și Serbia.

Tehnicitatea

Obstacolul tehnic este enorm: gazul care trece prin rețeaua turcească nu mai poate fi distins în ceea ce privește originea sa exactă. Nu există mecanisme de urmărire pentru a dovedi ce moleculă provine din ce țară de producție. Acest lucru face „eliminarea” originii rusești practic imposibilă, potrivit analiștilor. Și, bineînțeles, creează o lacună care permite continuarea exporturilor rusești către piața europeană, prin intermediul unei țări intermediare precum Turcia, care nu este supusă restricțiilor UE.

Propunerea care a fost prezentată în cadrul consultărilor tehnice ale UE prevede două alternative:

• interdicție completă asupra oricărui import de gaze naturale de origine mixtă prin Turcia, dacă acesta conține încărcături rusești, indiferent de procent.
• Excepția parțială, cu condiția să existe posibilitatea unei „documente clare și verificabile” de origine non-rusă.

În timpul consultărilor, mai multe state membre au subliniat, de asemenea, o ambiguitate juridică: deși foaia de parcurs a UE include o definiție a ceea ce înseamnă un „importator”, nu există o definiție clară a „importurilor” în sine. Acest lucru lasă loc de interpretări greșite, în special în ceea ce privește cantitățile care circulă prin țări terțe, cum ar fi Serbia, care nu sunt membre ale UE.

Necesitatea unui cadru juridic mai strict, care să includă și fluxuri „tranzitorii” și definiția precisă a ceea ce este considerat import pe teritoriul Comunității, este acum imperativă.

Statele membre au termen până pe 22 august pentru a depune amendamente la proiectul Comisiei. Scopul este de a avea un text european comun până pe 20 octombrie, dar nimic nu este sigur. Mai multe guverne pregătesc deja cereri de prelungire sau derogare, invocând fie dificultăți tehnice, fie probleme de securitate a aprovizionării.

După toate probabilitățile, planul final nu va deveni obligatoriu înainte de sfârșitul lunii ianuarie 2026.

Dura realitate a cifrelor

În ciuda planurilor ambițioase și a declarațiilor politice, datele sunt necruțătoare: UE continuă să importe aproximativ 100 de milioane de metri cubi de gaze naturale rusești și GNL pe zi. Fluxurile din conducta TurkStream acoperă 40% din această cantitate, majoritatea rămânând de origine rusească, în ciuda identității sale „mixte”.