PNRR: 1,9 miliarde de euro intră joi în conturile României, ca prefinanțare din împrumut

Redacția ian. 12, 2022 0 comentarii
bani, POCU, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

Comisia Europeană va vira joi României 1,9 miliarde euro, suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), anunță Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Ministerul precizează, însă, în comunicat, că primește acești bani pentru că „au fost atinse ţintele şi jaloanele din trimestrul IV 2021”, asta deși prefinanțarea nu este condiționată de atingerea jaloanelor.

Așadar, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, va fi virată suma de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului.

Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.

Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.

Instituția mai precizează că MIPE va transmite în prima parte a anului 2022 prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).

MIPE nu vorbește însă și de cererea de plată aferentă îndeplinirii jaloanelor pentru trimestrul IV 2021.

Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.

Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.

Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 miliarde euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, consolidând, în același timp, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea.

Sursa: Facebook/ Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *