sursa foto: Pexels
Planul de Redresare și Reziliență Națională prezentat de Guvernul României a ridicat multe întrebări autorității de la Bruxelles, specifică publicația germană WELT. În urma retrimiterii spre o mai bună redactare, Executivul de la București are termen până la sfârșitul lunii septembrie, după pauza de vară ce se va încheia la finele lunii august.
UPDATE Premierul Florin Cîțu a reacționat spunând că PNRR-ul României este un document foarte bun, fiind în procent de 95% deja negociat cu Comisia Europeană şi sigur, în perioada următoare, va fi aprobat.
Comisia de la Bruxelles, conform WELT, a specificat că planul primit din partea României avea probleme semnificative, printre care lipsa informațiilor referitoare la costuri și cheltuieli. România a solicitat 15 miliarde de euro în împrumuturi și 14,3 miliarde de euro în transferuri nerambursabile, dar informațiile și detaliile despre cum și pe ce vor fi cheltuiți au fost în multe cazuri neclare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În plus, recomandările publicate anual de Comisie, dar până acum în mare parte ignorate de majoritatea statelor membre, ar trebui luate în considerare în proiectele de reformă.
Cu toate aceste neînțelegeri, țara noastră nu este singura cu probleme la acest capitol. În Olanda și Bulgaria, crizele guvernamentale, noile alegeri parlamentare și formarea de noi guverne au dus la întârzierea planurilor naționale de redresare și reziliență. La Haga, formarea unui guvern a durat deja mai mult de 100 de zile.
De asemenea, Executivul de la Budapesta se confruntă cu probleme în ceea ce privește PNRR-ul din cauza tensiunilor provocate între Viktor Orban și conducerea UE. Guvernul maghiar, la rândul său, acuză autoritatea că a întârziat aprobarea fondurilor din cauza controversatei legi privind protecția copilului. Legea, care restricționează informațiile despre homosexualitate și transsexualitate, a fost aspru criticată de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen: „Această lege maghiară este o rușine”, a spus ea la sfârșitul lunii iunie.
Situații tensionate există și în Polonia. Au existat discuții între guvernul național-conservator de la Varșovia și Comisia Uniunii Europene pe baza reformelor judiciare. Dezbaterile se țin pe tema independenței sistemului judiciar din Polonia și dacă instanțele poloneze trebuie să respecte cerințele instanțelor UE. Polonia ar fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai Fondului pentru redresare și reziliență. Țara a solicitat transferuri de 24 miliarde euro și împrumuturi cu dobândă mică de 12 miliarde euro.
Acordul statelor UE prevede că banii nu pot fi trimiși către o țară unde nu este garantat că corupția va fi urmărită în mod eficient.
Pentru finalul lunii septembrie, mai sunt programate pentru a prezenta PNRR-ul, pe lângă România, Estonia, Finlanda, Malta și Suedia.
Uniunea Europeană distribuie 750 de miliarde de euro prin planurile naționale de redresare și reziliență. Cu cele patru planuri adoptate luni, 26 iulie, 16 din cele 27 de state membre ale UE au primit acum aprobarea. Miniștrii de finanțe din Croația, Cipru, Lituania și Slovenia ar trebui să primească transferurile în următoarele săptămâni. Planurile din Belgia, Germania, Danemarca, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Austria, Portugalia, Slovacia și Spania fuseseră deja aprobate de către Comisie la începutul lunii iulie.