Polonia reduce săptămâna de lucru: 4 zile pe săptămână sau zi de lucru de 7 ore

Guvernul polonez a confirmat că va modifica Codul Muncii pentru a reduce timpul de lucru – fie prin introducerea unei săptămâni de muncă de patru zile, fie a unui program zilnic de lucru de șapte ore, înainte ca mandatul actualului Executiv să se încheie în 2027, a informat vineri presa poloneză, citată de Euractiv.com.

Având în prezent ambele opțiuni pe masă, cel mai probabil se pare că va rămâne la latitudinea companiilor să decidă dacă să facă ziua de vineri sau cea de luni libere, în cazul săptămânii de lucru cu 4 zile.

„Se va determina dacă o opțiune mai bună ar fi reducerea săptămânii de lucru medii de la 40 la 35 de ore sau implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile”, a anunțat luna trecută ministrul familiei, muncii și politicii sociale, Agnieszka Dziemianowicz-Bąk. Săptămânile de lucru mai scurte au mai mulți susținători în Polonia decât zilele de lucru de șapte ore, 70% dintre angajatori preferând o săptămână de patru zile, potrivit cercetării platformei ClickMeeting.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Dziemianowicz-Bąk este în favoarea schimbărilor planificate. Într-o situație economică relativ bună, cu o rată a șomajului destul de scăzută, cererea de reducere a programului de lucru pentru ca oamenii să aibă mai mult timp pentru familii, dezvoltare și odihnă trebuie luată în serios, a spus ea, la începutul acestui an.

„Studiile arată că, cu cât lucrăm mai mult, cu atât devenim mai stresați și obosiți. O altă oră la serviciu nu se traduce neapărat într-o altă oră de eficiență”, a declarat ea pentru publicația de știri Dziennik Gazeta Prawna. Spre deosebire de colega ei, ministrul Fondurilor de Stat și Politicii Regionale, Katarzyna Pełczyńska-Nałęcz, rămâne sceptică cu privire la ideea scurtării săptămânii de lucru. „Avem o criză demografică.

În urmă cu 15 ani, până la patru persoane lucrau pentru un pensionar (în Polonia). Acum, sunt mai puțin de trei, iar până în 2050, vor fi doar două”, a declarat ea, vineri seară, pentru postul privat Polsat News. În astfel de circumstanțe, o săptămână de lucru de patru zile „nu este o direcție pe care ar trebui să o urmăm”, a adăugat ea.

Ea a subliniat un conflict generațional. „Tânăra generație, spre deosebire de propria mea generație (Pełczyńska-Nałęcz s-a născut în 1970), nu mai consideră munca cea mai fundamentală parte a vieții lor, ci una dintre sferele importante ale acesteia, care, totuși, trebuie combinate cu viața de familie, autodezvoltarea, pasiunea și alte fascinații”, a spus ea.

Lucrările privind modificarea Codului Muncii sunt de așteptat să capete amploare în toamnă și ar putea fi finalizate în primăvara anului viitor, deoarece reducerea programului de lucru ar putea ajuta coaliția de guvernământ în campania pentru alegerile prezidențiale din 2025, a informat presa infor.pl.

Potrivit datelor Eurostat, polonezii lucrează în medie 40,5 ore pe săptămână, cel mai lung program din Uniunea Europeană după greci. Media UE este de 37,5 ore, iar media globală este de 34,2 ore. Polonia a introdus săptămâna de cinci zile cu sâmbătă liberă în 1952.

În timp ce o săptămână sau o zi de lucru mai scurtă ar fi o schimbare de anvergură în sine, sindicatele vor mai mult. Ei doresc ca zilele de concediu anual plătit, prevăzute de Codul Muncii, să fie majorate cu nouă la 35 de zile.