Polonia nu ar trebui să fie inclusă în măsurile UE de limitare a deficitelor, deoarece în prezent trebuie să cheltuiască sume importante pentru apărare, a declarat ministrul de Finanţe, Andrzej Domanski, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană intenţionează să revizuiască limita de deficit de 3% din PIB, suspendată între 2020 şi 2023 ca efect al pandemiei şi al războiului din Ucraina, ţară vecină cu Polonia.
Statelor membre UE care depăşesc limita de deficit li se cere să urmeze un plan pentru a reveni sub acest prag, conform procedurii de deficit excesiv.
“Credem cu fermitate că acest deficit provine, în mare măsură, de pe urma cheltuielilor de apărare, care sunt cele mai ridicate în rândul statelor NATO, şi de aceea credem că nu ar trebui aplicată Poloniei procedura de deficit excesiv”, a declarat Domanski, pentru Polsat News.
Din 2022, Polonia cheltuieşte aproape dublu faţă de cerinţa NATO, de 2% din PIB, pe fondul intensificării temerilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde.
Anul trecut, deficitul bugetului general s-a situat la 5,1% din PIB, astfel încât Polonia se află printre statele membre UE ce riscă să intre în procedura de deficit excesiv.
Domanski a anunţat că autorităţile de la Varşovia discută cu oficialii CE în legătură cu deficitul.
Începând cu 2020, România, spre deosebire de celelalte state membre ale UE, face obiectul Procedurii de deficit excesiv (PDE). Procedura a fost inițiată în aprilie 2020, fiind determinată de încălcarea limitei de deficit bugetar de 3% în 2019, amintește programul de convergență al guvernului României. Documentul amintește că în iunie 2021, Consiliul UE a emis o recomandare României pentru a pune capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024, stabilind țintele de deficit ESA la 8,0% din PIB pentru 2021, 6,2% din PIB pentru 2022, 4,4% din PIB pentru 2023 și 2,9% din PIB pentru 2024.