Sursă foto: Virgil Popescu/Facebook
Ministerul Energiei va lansa săptămâna viitoare call-ul de proiecte pentru companiile care vor să acceseze bani din PNRR pentru a-şi instala capacităţi de producere a energiei regenerabile, a anunţat, vineri, ministrul de resort, Virgil Popescu, scrie Agrepres.
„Săptămâna viitoare, 28, 29 sau 30 (martie – n.r.), în funcţie de finalizarea negocierilor cu MIPE, lansăm call-ul de proiecte pentru PNRR pentru energie regenerabilă, 460 de milioane de euro, în jur de 950 de MW de energie regenerabilă. Vor fi punctate prioritar companiile care au un autoconsum de minimum 50%. Deci practic industria, economia, agricultura, industria alimentară vor beneficia de aceşti bani şi vor putea demonstra că îşi pot folosi eficient acoperişurile sau terenurile pentru insta parcuri eoliene sau fotovoltaice şi vor consuma minimum 50%. Practic scădem costurile cu energia pentru economie”, a spus Popescu.
Totodată, el a precizat că Guvernul a aprobat exceptarea Romgaz şi Nuclearelectrica de la plata unor dividende către acţionari în valoare de 90% din profit şi reducerea acestei cote la 50%.
„Aceste companii sunt angrenate în proiecte mari de investiţii. (Prin aceste măsuri – n.r.) dăm un semnal că statul român lasă mai mulţi bani în companii pentru investiţii”, a spus Popescu.
Marţi, la Romgaz, a fost aprobată în unanimitate în Consiliul de Administraţie modificarea contractului de achiziţie a părţii Exxon din perimetrul Neptun Deep, deci va urma finalizarea tranzacţiei şi decizia de investiţie, împreună cu partenerii de la OMV Petrom, şi este nevoie de finanţare pentru această investiţie.
De asemenea, a fost aprobată înfiinţarea sucursalei de la Caragele, perimetru cu o rezervă foarte mare. Romgaz are nevoie de surse de finanţare şi acesta este un semnal că statul român lasă bani să poată să-şi continue investiţiile.
La rândul său, Nuclearelectrica are proiecte importante, precum retehnologizarea reactorului 1, construirea reactoarelor 3 şi 4 şi construirea unui reactor modular.
Sumele exacte vor fi cunoscute după ce companiile vor anunţa rezultatele financiare pentru anul trecut la Bursa de Valori Bucureşti. Alte companii de stat nu vor fi exceptate de la plata a 90% din profit către acţionari, a completat Popescu.
Un alt proiect aprobat de Guvern a fost prelungirea schemei de bonusuri pentru cogenerarea de înaltă eficienţă pentru CET-uri. „Am obţinut aprobarea Comisiei Europene şi prelungim această schemă până în 2033, iar companiile pot accesa bani pentru investiţii”, a spus ministrul.
„Am finalizat inventarierea imobilelor CNU, care nu erau întabulate, iar Nuclearelectrica nu putea prelua uzina de la Feldioara. Acum putem finaliza închiderea circuitului nuclear”, a adăugat Popescu.
Întrebat dacă va fi redusă acciza la carburanţi pentru transportatori, el a răspuns: “Este o măsură fiscală. Eu sunt de acord cu măsurile care pot ajuta economia, transportatorii, dar aceasta este o măsură fiscală care ţine efectiv de buget şi de Ministerul Finanţelor”.
Ministrul s-a referit şi la faptul că, în curând, compania Black Sea Oil and Gas va scoate din Marea Neagră 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi, echivalentul unui miliard de metri cubi pe an, ceea ce va duce la scăderea importurilor de gaze, care în acest moment sunt de 3 miliarde de metri cubi pe an.
„Nu vom mai fi dependenţi de toanele celor de la Gazprom, care atunci când doresc ridică preţurile. Când a apărut anunţul cu plata în ruble preţul a crescut, e foarte sensibil, la fel şi când au apărut problemele cu încărcarea ţiţeiului în conducte dintr-un port din Rusia. Când nu mai depindem de importuri, preţurile vor fi stabile. Evident că ne dorim ca lucrurile să revină la normal, preţurile sunt foarte sus faţă de normalitate, totul este o conjunctură de piaţă. Nu cred că această creştere are legătură cu realitatea, ci a fost premeditată. Rusia a crescut preţurile ca să creeze o problemă în UE înainte de invazia din Ucraina”, a arătat ministrul.
El a precizat că România nu este afectată de intenţia ruşilor de a accepta plata gazelor doar în Ruble, întrucât nu statul român este cel care cumpără gaze de la Gazprom, ci companiile din piaţă, iar achiziţiile nu sunt făcute direct de la compania rusească, ci prin intermediari.