Premierul portughez Antonio Costa a cerut marţi să fie stabilit în Uniunea Europeană un preţ maxim de referinţă pentru gazele naturale, iar TVA la produsele energetice să fie redusă urgent, pentru a proteja consumatorii de creşterea preţurilor, transmite Reuters, citat de Agerpres.
Invadarea Ucrainei de către Rusia, principalul furnizor de gaze al Europei, a dus la creşterea preţului gazelor la valori record şi a determinat UE să îşi reducă dependenţa de gazele ruseşti încă din acest an, dar asta înseamnă majorarea importurilor de la alţi furnizori, precum Qatarul şi SUA.
Liderii UE vor discuta noi măsuri la summitul din 24-25 martie de la Bruxelles. Anul trecut, Executivul comunitar a propus un sistem prin care statele membre UE să achiziţioneze la comun stocuri strategice de gaze, după ce o serie de ţări, precum Spania, au cerut astfel de achiziţii ca o modalitate de a dispune o rezervă împotriva eventualelor perturbări pe partea de aprovizionare. Îngrijorările cu privire la posibilele întreruperi au crescut după ce Rusia a lansat ceea ce numeşte o “operaţiune militară specială” în Ucraina. Rusia furnizează 40% din necesarul de gaze naturale al UE.
Vorbind în Parlamentul Portugaliei înainte de summit, Costa a declarat că orice plafonare nu ar trebui să compromită aprovizionarea Europei cu gaze naturale.
Plafonarea este necesară astfel încât să nu fie „contaminate” preţurile electricităţii în urma majorării preţurilor la gaze, a explicat premierul portughez.
Preţul gazelor naturale în Europa a crescut încă înainte de invadarea Ucrainei, ceea ce a determinat guvernele să aloce miliarde de euro pentru reduceri de taxe şi subvenţii în ideea de a proteja cetăţenii de facturile majorate. Însă găsirea unui răspuns comun la nivelul UE s-a dovedit dificilă deoarece ţările membre sunt responsabile de politicile energetice naţionale şi au opinii diferite cu privire la necesitatea unor acţiuni la nivelul întregului bloc comunitar. În timp ce state precum Spania, Belgia, Portugalia, Italia şi Grecia cer o intervenţie a statului pe pieţele energetice din Europa, ţări precum Germania, Ţările de Jos şi Danemarca se opun intervenţiei pe piaţă şi avertizează că aceasta ar provoca perturbări pe piaţă şi ar afecta investiţiile în energia verde.