Sursa: Poșta Română
Poșta Română plătește pentru timbrele pe care le produce chiar în propria tipografie, printr-un sistem birocratic întreținut de stat. Romfilatelia, compania care concepe designul timbrelor și le vinde ulterior către Poștă, are 61 de angajați, un consiliu de administrație și un director general cu un salariu de 4.500 de euro pe lună, care ocupă funcția de peste două decenii. Între timp, activitatea filatelică este în declin, iar compania a înregistrat pierderi istorice în 2024. Ministrul Economiei spune că această structură nu se justifică și anunță o posibilă reorganizare, arată un reportaj Digi.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Ping-pong cu 10 serve în aceeași cameră”
Inițial, Romfilatelia a funcționat ca o simplă sucursală a Poștei Române. În 2004, Guvernul condus de Adrian Năstase a decis transformarea sa într-o companie de sine stătătoare, cu proprii șefi și angajați, având ca unic acționar Poșta Română. În același timp, Romfilatelia a primit dreptul exclusiv de a emite timbre și emisiuni filatelice în România. Astfel, Poșta Română a ajuns să cumpere timbrele de la propria companie, transferând fonduri dintr-un cont public în altul.
„Nu sunt convins că statul român are nevoie de acest lucru. (…) Mie mi se pare un exemplu de așa nu în statul român. Este un ping-pong cu 10 serve în aceeași cameră. Și pentru asta exită și în Poșta Română și în Romfilatelia conduceri paralele”, a declarat Radu Miruță, ministrul Economiei.
Paradoxul merge mai departe. Deși Romfilatelia facturează timbrele către Poșta Română, tipărirea acestora este făcută tot de către Poștă. Angajații Romfilatelia se ocupă exclusiv de partea grafică, de designul timbrelor.
Timbre făcute de Poșta Română, cumpărate prin Romfilatelia
„În clipa în care am dat comanda, Romfilatelia ne trimite bunul de tipar, tipizatul, pe care noi în cadrul Poștei, la fabrica de timbre îl printăm. Pentru acest efort Romfilatelia achită o sumă Poștei Române, după care timbrele printate se întorc la Romfilatelia. În clipa în care Romfilatelia a primit timbrele, poate să își onoreze comanda primită de la Poșta Română și să ne dea timbrele înapoi, tot nouă celor care le-am printat, în schimbul unui comision, un procent din suma totală, doi la sută, trei la sută”, a explicat Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române.
Deși compania mai are și alți clienți – instituții publice sau firme private – valoarea contractelor este redusă, pe fondul unei piețe filatelice în scădere continuă. Cu toate acestea, organigrama Romfilatelia rămâne încărcată: 61 de angajați, un director general și un consiliu de administrație format din cinci membri, fiecare cu o indemnizație lunară netă de 2.500 de lei.
În trei din ultimii șase ani, Romfilatelia a raportat pierderi financiare, cele mai mari fiind înregistrate în 2024: peste 2,1 milioane de lei.
„Aici mi-a sărit în ochi faptul că așa procentual ei au pierdere cam un sfert din valoarea bugetului pe 2024 și de acolo am început să cobor în adâncime, să mă uit cam cum este situația”, a spus ministrul Economiei, Radu Miruță.
Cine este directorul general cu venituri lunare de peste 4.500 de euro
Cristina Popescu este directorul general al Romfilatelia de 21 de ani, de când compania a fost separată de Poșta Română. Potrivit CV-ului său, în anii ’90 a fost ofițer SRI, iar ulterior a avut mai multe funcții, inclusiv în instituții de stat. În ciuda pierderilor, veniturile sale anuale au fost consistente.
În 2024, Cristina Popescu a încasat o indemnizație de 276.746 lei, echivalentul a aproximativ 4.500 de euro lunar. La această sumă se adaugă pensia anuală de 162.624 lei, adică aproape 2.700 de euro pe lună.
„Nici sumele nu sunt chiar de neglijat, directorul la Romfilatelia are undeva pe la 38, 39 de mii de lei brut pe lună, mai este și membru în consiliul de administrație, nu îl cunosc, o fi un om performant”, a adăugat Radu Miruță.
Pe lângă salariu, directoarea beneficiază de mașină cu șofer, primă de vacanță echivalentă cu un salariu net și asigurare completă de sănătate, valabilă atât în țară, cât și în străinătate. Contactată de jurnaliștii Digi24 pentru un interviu sau un punct de vedere în scris, Cristina Popescu nu a oferit niciun răspuns.
„Fiecare vrea să fie stăpân la el în sat”
„Dintr-un punct de vedere strict comercial, această companie nu își are justificarea, activitatea ei poate fi integrată în activitatea Poștei Române, nu mai ai salarii de… deci a indemnizațiilor membrilor de CA, nu mai ai salariile conducerii și activitatea poate fi foarte bine realizată în cadrul companiei Naționale Poșta Română, cum este de altfel peste tot prin lume”, a declarat Valentin Ștefan, director general Poșta Română.
De-a lungul anilor au existat mai multe încercări de a reintegra Romfilatelia în structura Poștei, dar niciuna nu a fost dusă la capăt. Motivul? O reticență internă și lipsă de voință politică.
„Fiecare vrea să fie stăpân la el în sat și atunci a fost refuzată ideea aceasta de a fi comasată și integrată în cadrul Poștei Române”, a mai spus Valentin Ștefan.
Ministrul Economiei anunță că va relua demersurile pentru reorganizarea companiei. Rămâne de văzut, însă, dacă va avea susținerea politică necesară.
___________
În urma publicării acestui articol, Digi a primit următorul drept la replică:
„În cadrul emisiunii s-a acreditat ideea că Romfilatelia reprezintă o povară financiară pentru Poșta Română și/sau pentru Statul Român, ceea ce este eronat, promovand cu o totala lipsa de cunostinte de specialitate, facandu-se confuzie intre emiterea timbrelor, ca simbol de tara, cu liberalizarea serviciilor postale.
Bugetul Romfilatelia nu este alimentat de la bugetul de stat și nici nu primește fonduri de la Poșta Română. Romfilatelia este o societate care se autofinanțează din activitatea proprie, nu are contractate credite bancare și nu a avut niciodată restanțe la bugetul statului sau față de furnizori, salariați.
Timbrele nu sunt produse de Poșta Română și cumpărate prin Romfilatelia. În realitate, în prezent, comanda de timbre a Poștei Române este extrem de redusă.
Astfel, Romfilatelia emite 2 tipuri de timbre: timbre pentru francare (folosite de Poșta Română) și timbre filatelice. Timbrele pentru francare, cerute de Poșta Română, reprezintă doar 19,8% – la nivelul anului 2024, din cifra de afaceri. Diferenta reprezentand marci postale si produse filatelice care se vand pe piață altor clienți decât Poștei Române.
Romfilatelia este obligată prin lege să tipărească la Fabrica de Timbre (sucursala Poștei Române) toate timbrele pe care le realizează, așadar inclusiv timbrele filatelice, deși ar exista variante mai ieftine și la o calitate net superioară.
În acest sens, Romfilatelia trebuie să accepte prețul serviciilor de tipărire pe care Poșta Română îl impune, fără a-l putea negocia.
În schimb, pentru timbrele pentru francare (reamintim, doar 19,8% din totalul cifrei de afaceri), Poșta Română refuză să acopere integral costurile de emitere a acestora (în special, costuri cu drepturile de autor), astfel încât Romfilatelia le subvenționează în mod constant din activitatea sa proprie, de filatelie.
Menționăm că aceste costuri sunt mai mici decât cele pe care Poșta Română trebuia să le susțină cînd emiterea timbrelor poștale constituia un element al activităților sale proprii. În plus, o parte din cuantumul acestor costuri se compensează cu sumele facturate de către Poșta Română, prin Fabrica de Timbre, pentru tipărirea timbrelor filatelice.
În concluzie, Romfilatelia nu „trăiește” de pe urma Poștei Române, ci se susține, în principal, din activitatea proprie de filatelie.
Per ansamblu, de la înființare și până în prezent, Romfilatelia a obținut profit (1.844.380 euro).
De asemenea, de ani de zile, Poșta Română refuză să accepte facturarea de către Romfilatelia a produselor sale cu patru zecimale, situație din cauza căreia Romfilatelia pierde în mod constant bani.
Aceste pierderi înregistrate de Romfilatelia pe relația cu Poșta Română au fost sesizate deja de două echipe de control ale Curții de Conturi a României, fără însă ca Poșta Română să manifeste vreo intenție de a da curs măsurilor dispuse de inspectorii CCR, Romfilatelia informand si ministerul de resort.
În plus, în anul 2024, între 28 ianuarie – 23 decembrie, Romfilatelia nu a avut consiliu de administrație, în condițiile în care numărul administratorilor a scăzut sub minimul legal, și toate mesajele Romfilatelia, atât către Poșta Română, cât și către ministerul de resort, prin care s-a solicitat completarea numărului administratorilor, au fost complet ignorate.
La data de 24.07.2025, au expirat mandatele a doi administratori provizorii, cu consecinta scaderii numarului administratorilor sub minimum legal, astfel incat Consiliul de Administratie a devenit nefunctional (Directorul General al societatii nefiind membru in Consiliu de Administratie).
De asemenea, în anul 2024, bugetul de venituri și cheltuieli al societății a fost aprobat foarte târziu – octombrie 2024, cu efect în limitarea posibilităților acesteia de a derula proiecte care să producă venituri suplimentare, din cauza prevederilor legale care limitează nivelul cheltuielilor pe perioada în care BVC nu este aprobat.
Din păcate, nici din partea ministerului de resort, activitatea Romfilatelia nu a primit susținerea necesară. Astfel, nici până astăzi nu a fost aprobată Politica în domeniul timbrelor poștale (obligație prevăzută la art. 60 alin. 4 din OUG nr. 13/2013) și nu a fost inițiată hotărârea de guvern privind structura, atribuțiile și modul de funcționare ale Comisiei filatelice, hotărâre care, potrivit legii, trebuia să apară încă din anul 2013 (obligație prevăzută la art. 471 alin. 4 din OUG 13/2013), deși Curtea de Conturi a României a atras atenția asupra necesității adoptării acestor acte și deși Romfilatelia a acordat tot sprijinul la realizarea proiectelor acestora.
Piața filatelică cunoaște poate o scădere, dar nu este în niciun caz inexistentă. Emisiunile și produsele filatelice Romfilatelia sunt foarte apreciate pe piață și se vând în proporție de 60-70% din tiraj în mai puțin de o lună de la lansare. Mai există destui colecționari și nu numai colecționari, interesați de produsele Romfilatelia. Există colecționari și pe plan extern, dovadă clară în acest sens fiind creșterea veniturilor din export, creștere susținută și de comercializarea timbrelor românești prin intermediul sistemului online internațional.
Este important de precizat că România este ținută de angajamentele asumate, la nivel internațional, prin Convenția Poștală Universală și prin actele asociate acesteia, iar unul dintre aceste angajamente se referă la dezvoltarea filateliei. Așadar, filatelia nu este un moft al Statului Român, ci o obligație asumată la nivel internațional.
Principalul motiv al înființării Romfilatelia în anul 2004, ca societate cu personalitate juridică proprie, distinctă de cea a Poștei Române, a fost tocmai incapacitatea Poștei Române de a se achita în mod corespunzător de această sarcină.
Astfel, Romfilatelia a preluat sarcina respectării angajamentelor asumate de România în calitate de membru fondator al Uniunii Poştale Universale (UPU) şi prin ratificarea Convenţiei Poştale Universale cu privire la toate aspectele care țin de emiterea timbrului poștal și de filatelie.
Prin Legea nr. 187/2013, de aprobare a OUG nr. 13/2013 privind serviciile poștale, timbrul poștal a fost recunoscut și la nivel național ca o manifestare a suveranității statului, simbol al identității naționale, alături de steag, stemă și monedă, iar Romfilatelia a fost confirmată ca entitatea emitentă a timbrului poștal românesc.
În mod similar tuturor celorlalte administraţii emitente de timbre poştale, Romfilatelia a avut și are ca obiectiv prioritar promovarea prin timbru a imaginii României pe plan intern şi internaţional și reprezentarea României la nivel internaţional în toate problemele legate de timbrul poștal și de filatelie.
De această misiune, Romfilatelia s-a achitat cu succes, activitatea Romfilatelia fiind recunoscută la toate nivelele, fapt dovedit concret de numeroasele premii obţinute de timbrul poștal românesc la concursurile internaționale de profil.
De la înfiinţare (2004) şi până în prezent, la Romfilatelia s-au realizat lucruri remarcabile, iar prezenţa societăţii în spaţiul internaţional s-a înscris într-o dinamică excepţională. Calitatea timbrelor a crescut, tematicile s-au diversificat, au fost realizate numeroase emisiuni comune cu alte state, au fost organizate evenimente în care au fost implicate nenumărate instituţii de vârf ale României şi internaţionale, printre care: Parlamentul Romaniei, Preşedinţia României, Guvern, Banca Naţională a României, Academia Romana, agentii specializate ale ONU, numeroase reprezentanţe diplomatice acreditate în România etc.
Prin activitatea sa, Romfilatelia a reuşit să aducă prestigiu României pe plan internaţional, conducând la întărirea relaţiilor diplomatice cu alte state, la îmbunătăţirea imaginii statului roman, la promovarea valorilor româneşti şi universale pe plan intern şi international.
Cristina Popescu
Director General / CEO”.
