Măsurile fiscale ar putea fi modificate din nou. Premierul Ciolacu: Nu mi-am asumat încă legea. Întotdeauna intervin schimbări

Marcel Ciolacu, președintele PSD Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Premierul Marcel Ciolacu a precizat, vineri la Buzău, că încă nu şi-a asumat proiectul de lege privind măsurile fiscale şi a anunţat că va avea, luni dimineaţă la ora 9.00, o nouă întâlnire cu ministrul de Finanţe Marcel Boloş. Liderul PSD a explicat că întotdeauna intervin schimbări, chestionat dacă va mai fi ceva modificat la propunerea legislativă. Referitor la măsura impozitării cu 70% a sumelor nejustificate deţinute de persoanele fizice, şeful Guvernului a precizat că nu vor fi impozitate nunţile şi botezurile şi că „n-a avut nimeni în cap vreodată” un astfel de lucru, scrie News.ro.

„Nu mi-am asumat încă legea. Întotdeauna intervin schimbări. Încă eu nu mi-am asumat legea. Luni de dimineaţă la ora 9.00 voi avea din nou întâlnire cu ministrul Finanţelor pe tot calculul de lege”, a explicat Marcel Ciolacu, vineri la Buzău, cu referire la proiectul de lege privind noile măsuri fiscale care a fost în primă lectură în şedinţa Executivului de miercuri şi pe care premierul îşi va asuma răspunderea în Parlament.

Chestiona dacă intră şi nunţile şi botezurile sub incidenţa măsurii impozitării cu 70% din veniturile nedeclarate, Ciolacu a răspuns: „Nu sunt din venituri nedeclarate. Din venituri pe care nu le pot justifica”.

„Nu intră aici (nunţile şi botezurile – n.r.). În politică trebuie să îţi fie frică nu de ceea ce faci, trebuie să îţi fie frică de ceea ce se poate inventa că ai fi făcut sau ai fi vrut să faci. N-a avut nimeni în cap vreodată să impozite nunţile şi botezurile”, a completat preşedintele social-democraţilor.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, referitor la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung care este în primă lectură în şedinţa de miercuri a Executivului, că iniţiativa legislativă îşi propune să stimuleze munca cinstită şi să descurajeze „portiţele de optimizare fiscală şi evaziune”.

De asemenea, „reducerea cheltuielilor statului este prima, urmată de creşterea colectării şi combaterea evaziunii fiscale. Iar elementele-cheie ale proiectului sunt legate de Supraimpozitarea luxului, viciului şi profitului excesiv şi, extrem de important, de asigurarea echităţii fiscale între contribuabili”, a mai precizat liderul PSD.

Şeful Guvernului a mai spus că un instrument nou în reducerea fraudei şi a evaziunii fiscale va fi E-sigiliu, prin care va putea fi urmărită trasabilitatea mărfurilor şi o altă măsură va fi impozitate cu 70% sumele nejustificate de persoanele fizice.

Prim-ministrul a amintit că salariul minim pe economie va creşte de la 3.000 la 3.300 lei şi în construcţii, de la 4.000 lei la 4.500 lei.

„Taxăm suplimentar profitul băncilor şi, mai ales, venim cu o nouă filozofie în cazul companiilor mari, care vor plăti un impozit de minim 1% din cifra de afaceri”, a mai precizat Ciolacu. Şeful Executivului a oferit asigurări că nu va fi mărită cota generală dde TVA de 19% şi va fi păstrată o cotă reduă de 5% a lemne, energie termică, cărţi, manuale şi evenimente culturale, respectiv cota de 9% la alimente şi medicamente.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii

  1. Nu taxați nuntile si botezurile?
    Dar lautarii?
    Ca nu prea fac cu acte!
    Dar samsarii de auto SH?
    Că au transformat România in cimitirul auto al Europei!☹

  2. La fel zicea secatura si Boc ( pusca si cureaua lata) supraimpozita, taia din pensii, taia din salarii cand n-a mai avut bani sa-si finanteze coruptii.

  3. Mintea românului de pe urmă.
    Acest guvern al struto-cămilei PSD-PNL are în vedere o reformă fiscală, prin împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv. Pentru asta Guvernul Ciolacu vrea să-si asume răspunderea in Parlament pe asa-zisa „Ordonanta austeritătii”.

    Opozitia din Parlament pregăteste o motiune de cenzură, dar cu destul scepticism de reusită de a da jos Guvernul, dat fiind faptul că PSD si PNL înseamnă 60% în acest moment în Parlamentul României. Numai că trebuie luate în considerare tensiunile existente între PNL si PSD. Acestea pot duce la răsturnarea guvernului Ciolacu cu sprijinul unei părti din PNL tot mai nemultumite de la început de coalitia cu PSD. Groparul PNL este Klaus Iohannis, cel care, pentru linistea lui, a adus PSD la Guvernare, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.

    In teritoriu există o mare nemultumire a laberalilor faţ de coalitia cu PSD. Un exemplu este Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:

    – Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.

    – Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.

    – A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme.

    De asemenea există o mare nemultumire in societate față de Guvern care prin „Ordonața austeritătii” întelege austeritatea doar pentru plătitorul onest de biruri necesare satisfacerii „nevoilor speciale” ale apararului bugetar supradimensionat, fără măsuri substantiale de reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:

    -Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;

    -Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;

    -În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;

    -Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;

    – Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.

    România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.

    Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Pentru asta e nevoie de curaj politic din partea guvernului, ceea ce lipseste cu desăvârsire, cum ar spune Caragiale.

    Ministrul Dezvoltării, liberalul Adrian Veștea sustinea recent la Bistrita că este adeptul reorganizării administrativ-teritoriale, dar numai după alegerile din 2024, argumentând că pentru regionalizare trebuie modificată Constituţia, ceea ce nu-i deloc adevărat. Există o cale este mai simplă prin care se poate face reorganizarea administrativă si fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie pentru noua structura rezultată in urma comasării. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.

    De asemenea, la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.

    In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.

    Prin urmare, PNL ar putea să-l oblige pe Marcel Ciolacu să-si asume răspunderea pe un pachet de legi vizând o reformă administrativ-teritorială care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *