Sursa foto: gov.ro
Prim-ministrul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu susțin astăzi la ora 17:00 o conferință de presă la Palatul Victoria pe tema reformei companiilor de stat, potrivit Biroului de presă al Guvernului. Update. Conferința s-a amânat pentru ora 18:00.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:
- Un element important de bună guvernare este gestionarea corectă a companiilor de stat din România, care are un impact foarte mare. Orice câștig în administrarea lor este câștig pentru bugetul de stat.
- Orice reduceri ale subvențiilor acordate companiilor este o economie, orice profit suplimentar, prin reducerea cheltuielilor, controlul costurilor, înseamnă o capacitate de investiții mai mare sau impozite încasate suplimentar de bugetul de stat.
- Măsurile vizează aspecte care țin de buna administrare a companiilor.
- În primul rând asigurarea transparenței gestionării companiilor de stat. În perioada următoare, toate ministerele vor asigura publicarea tuturor datelor necesare pentru a ști cine administrează companiile, care sunt câștigurile, care sunt indicatorii și datele care dau o oglindă cât mai fidelă cu privire la cei care conduc și în ce condiții conduc aceste companii.
- Al doilea element ține de managementul companiilor. Se va modifica legislația atât în ce privește reducerea numărului de membri, dar și în ce privește plafonarea unor câștiguri.
- Abuzând de prevederi legale și fără un control serios al modului în care managerii acestor companii și cei care sunt parte din consiliile de administrație aplică legislația, de la valori rezonabile de câștiguri s-a ajuns într-o perioadă relativ scurtă la limitele maxime, ceea ce a creat nemulțumire, atât în opinia publică, cât și pentru că indemnizațiile nu s-au reflectat în performanțele companiilor sau în creșterea serviciilor. Este o măsură care abuzează legislația în vigoare.
- Indicatorii de performanță vor fi revizuiți de către fiecare minister, să se verifice dacă indicatorii care stau la baza actualelor contracte sunt relevanți sau superficiali. Cu siguranță, în multe locuri, acești indicatori nu sunt relevanți. Sau noii indicatori vor fi acceptați de către cei care conduc companiile, ceea ce înseamnă că sunt oameni de bună credință și înțeleg că trebuie să ofere un plus de performanță. Sau dacă nu acceptă acești indicatori, din start înseamnă că sunt niște probleme legate de profesionalismul lor, de bunele lor intenții, de dedicarea acestora. Vom uza de toate prevederile legale ca să impunem acești indicatori de performanță, iar cei care nu îi acceptă să plece.
- Tot ce înseamnă modificări de legislație care să întărească capacitatea agenției care ar trebui să verifice aceste companii, adică AMEPIP, trebuie întărit, ca la finalul verii să avem o agenție operațională, nu doar pentru că avem angajament prin PNRR, ci pentru că buna administrare a companiilor din România este o necesitate. Fiecare leul câștigat este un plus pentru bugetul național, pentru investiții sau pentru proiecte de dezvoltare în anii următori.
Principalele declarații ale lui Dragoș Anastasiu:
- Vorbim despre un memorandum care va trece la următoarea ședință de Guvern, care are ca scop construirea unui grup de lucru interministerial pentru eficientizarea întreprinderilor publice.
- Companiile de stat au guvernanța corporativă prin OUG 109 și au o instituție creată acum vreo 2 ani care monitorizează companiile de stat și are ca obiectiv să le facă mai eficiente.
- Va trebui să modificăm legislația. Orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și cu OECD.
- Am rămas în urmă cu câteva jaloane și asta ne-a adus o penalizare de 330 de milioane de euro, până pe 25 noiembrie avem deadline să recuperăm.
- Măsurile sunt în acest moment propuneri și vom merge cu ele la Comisia Europeană, dezbaterile tehnice au început și avem semnale pozitive că ele vor fi acceptate. Nu vrem să schimbăm esența 109, ci vrem să eficientizăm activitatea AMEPIP și a companiilor de stat din România.
- În vizorul AMEPIP avem 1.326 de întreprinderi publice, fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar. Avem 1.182 întreprinderi la nivel local. Și 144 la nivel central.
- Avem 376 de SA-uri, 88 regii autonome și 842 de SRL-uri.
- Dacă analizăm companiile cu impact, cu afaceri peste 50 de milioane de lei, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor.
- Din 256.000 de angajați în toate întreprinderile, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante.
- Veniturile totale ale tuturor companiilor sunt de 127 de miliarde lei, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde lei, adică 96% din venituri. (???)
- Subvenții: per total avem 16 miliarde, iar companiile din top 315 au 13,6% miliarde (???).
- Toate companiile au profituri de 15 miliarde. Dar trebuie să scădem subvențiie. Și pe top 315 avem 14,9 miliarde. În momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că în total rămâne cam un miliard lei.
- Pierderi: la nivel național, 266 întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde lei, din care 7 companii generează pierderi de 2 miliarde lei, după ce primesc subvenții. E vorba de: CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, CFR Marfă, Termoenegetica SA, Metrorex SA, Complexul Energetic Valea Jiului SA.
- Cele 1.182 companii locale: 270 SA-uri, 78 regii autonome și 834 SRL-uri.
- În jur de 300 de companii nu au depus date financiare, deci nu știm nimic despre ele.
- În jur de 250 de companii au venituri zero.
- Sunt astfel 550 de companii, din cele 1.182, care au fie venituri zero, fie nu știm nimic despre ele.
- În jur de 230 de companii, dintre celelalte, despre care știm câte ceva, au pierdere, și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați.
- Zone de activitate.
- Apă canal – 326 companii, cam jumătate pe profit, iar jumătate fie nu știm nimic, fie pe pierdere.
- Salubritate – 146 companii, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 pe pierdere, 26 nu știm nimic
- Companii de transport: 61, dintre care 41 pe profit, 10 pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse.
- Per total vedem că avem o ineficiență destul de importantă. Avem o polarizare importantă. 46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica. Avem câteva companii foarte profitabile și foarte multe companii, despre care nu avem cifre financiare, fie au profit mic sau sunt pe pierdere.
- Începând de ieri au început să curgă amenzile. Până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii, iar acest lucru trebuie să se întâmple, pentru că altfel nu avem disciplină.
- Consiliile de administrație.
- În companiile centrale, 354 de poziții la 59 de companii sunt provizorii. 309 poziții sunt permanente.
- La companiile locale, 493 de poziții sunt provizorii și 1.919 poziții sunt permanente.
- Asta este o problemă, pentru că avem ținte și jaloane în PNRR, să rezolvăm provizoratele
- Ce se întâmplă cu recrutările? AMEPIP nu putut fi operaționalizat final pentru că nu a reușit să termine procesele de selecție. Comisia Europeană a spus că au existat interferențe care nu au legătură cu guvernanța corporativă. Va trebui să facem pași importanți în ce privește selecțiile și recrutările, ele vor trebui total transparentizate, iar cei care fac selecția va trebui să fie persoane și firme cu experiență relevantă în a recruta oameni de acest calibru. Asta va duce la recâștigarea încrederii.
- Avem o problemă de performanță. Am luat niște aeroporturi și ne-am uitat la numărul de pasageri, România versus Europa. Vedem că la numărul pe care îl avem în România, la diverse aeroporturi se poate cu mult mai puțin personal. La noi, într-un aeroport sunt 1.400 de oameni, iar în alte aeroporturi cu același număr de pasageri sunt 800 de oameni, în altul 780 de oameni. Este o problemă care ține de performanță, nu doar de ce se întâmplă la comitetul executiv sau consiliul de administrație, ci și de performanța angajaților.
- Măsuri propuse:
- Reducerea numărului de membri din consiliile de administrație și de supraveghere. La regiile autonome de la 3-5 membri să mergem la maxim 3 membri. La societățile cu sistem unitar, de la 3-7 membri să mergem la 3 membri maxim. La societățile cu sistem dualist sau companiile mari – peste 50 de milioane și peste 250 de angajați – să mergem de la 5-7 membri la 3-5 membri. Și mai există o categorie de firme foarte mari care se supun unor reguli speciale și care se supun unor reguli europene, la care trebuie să fim foarte atenți să facem bine și să nu facem rău. Analiza a început și va trebui să facem terapie individuală de la companie la companie.
- Reducerea remunerațiilor membrilor din consiliile de administrație. Membrii nexecutivi – de la până la 3x salarii medii pe ramură mergem la 2x indemnizația fixă. Iar la executivi indemnizația fixă de la 3-6x o ducem la 3x maxim, iar pe cea variabilă de la 3-6x la 2x. Dacă ne uităm în companiile private și la companiile de stat din Europa, partea fixă este în general mai mare decât cea variabilă. La noi a fost cumva invers.
- Directorii generali: componenta fixă a fost 3-6x, propunem 3x. Componenta variabilă a fost 3-6x, propunem 2x.
- Plafonarea beneficiilor: au existat și există numeroase beneficii și nu ne referim la mașină, laptop, deplasări cu diurnă. Dar ne referim la plata de cazare, în alt oraș, sume oferite pentru plata electricității, indemnizații de concediu de odihnă. Le plafonăm la maxim 10% din remunerația totală fixă.
- Pentru funcționarii publici propunem să nu poată să facă parte decât dintr-un singur consiliu de administrație, nu din două sau mai multe.
- Avem termen de prescripție pentru sancțiuni puse de AMEPIP. Îl mărim de la 6 luni la un an. Nu se mai șterg greșelile atât de repede.
- Propunem înființarea unui consiliul consultativ neremunerat la AMEPIP, un fel de advisori board, format din experți neretribuiți, specializați în guvernanță, în juridic, în HR, care vor sprijini AMEPIP pentru a eficientiza activitatea.
- Extinderea situațiilor de sancțiune: dacă acum companiile nu pornesc procesul de selecție cu 6 luni înainte de expirarea mandatelor, nu au sancțiuni. O să propunem să fie sancționare. Și pentru neînchiderea procedurii în termen de 150 de zile.
- Accelerarea reformei companiilor de stat. Acum avem termene foarte largi până la care companiile au obligația să se reformeze. Propunem 3 luni pentru analiză, 3 luni după să înceapă demersurile pentru eficientizare, oricare va fi procesul de eficientizare decis – fuzionare, desființare, clustere.
- AMEPIP: în momentul de față, avem împărțite companiile în local și central. Există focus pe companiile centrale. Propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact și companiile cu mai puțin impact. Propunerea este ca focusul AMEPIP să fie pe cele 315 companii care au 96% din cifra de afaceri.
- La AMEPIP trebuie să terminăm procesul de selecție, pentru că am fost penalizați de Comisia Europeană, și trebuie să o facem profesionist, să nu mai aibă nimeni nimic de comentat.
- Compoziția indicatorilor de performanță. Acum avem pe indicatorii financiari pondere care poate fi aleasă de AGA, respectiv de consiliul de administrație între 20 și 50%, propunem un focus mai mare pe zona financiară, să fie minim 50%. Și vrem să punem accent și pe calitatea serviciilor pe care companiile le acordă clienților și să spunem că 20% ar trebui să fie ponderea pe această noțiune de calitate a serviciilor, de satisfacție a clienților.
- La recrutare și selecție, propunem criterii mai stricte pentru experți independenți care fac recrutarea, ca să profesionalizăm acest proces.
- Ce urmează? Urmează și o serie de măsuri care să facă viața companiilor mai ușoară. Am adunat propuneri pentru debirocratizare și simplificare și vom veni cu multe propuneri în următoarele săptămâni și luni.
- Vom veni cu propuneri de stimulare a economiei, va trebui să stimulăm și veniturile cumva.
- Urmează publicarea transparentă a cifrelor, remunerațiilor la absolut toate persoanele care lucrează la companii publice, lista tuturor subvențiilor, lista tuturor arieratelor, dar și lista sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor.
- Ne-am consultat cu extrem de mulți oameni, din zona publică și privată. Am inițiat un demers de a strânge un grup de oameni într-un consiliu consultativ care rămâne deschis oricăror propuneri. Nominalizez câțiva dintre ei. Dacă există vreo suspiciune, vă rog să ni le dați. Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leaua, Iancu Guda, Anca Grigorescu și mă opresc aici.
Întrebări și răspunsuri
Dragoș Anastasiu răspunde întrebărilor jurnaliștilor.
Q: Aceste persoane au avut acces la informații?
A: Nu s-a formalizat grupul de lucru, în afară de date publice de la ANAF și AMEPIP nu există niciun fel de alte date. Vor fi voluntari, neretribuiți, onorifici. Aceste persoane nu doresc să fie plătite, doresc să ajute. Sunt persoane care au dovedit performanță, sunt câțiva care se ocupă cu succes de restructurări de firme, de analize financiare, de partea de fiscalitate, de zona juridică. Grupul de lucru e deschis oricui vrea să participe. Oamenii aceștia chiar vor să pună umărul.
Q: Poate exista conflict de interese? Au existat suspiciuni că unii vor să devalizeze o companie de stat în interesul fiecărei companii.
A: Fiecare a semnat o notă de confidențialitate și o declarație că nu se află în conflicte de interese cu ceea ce fac în privat.
Q: Cum comentați declarația lui Sorin Grindeanu legată de acest grup de lucru, inclusiv amenințare cu plângerea finală?
A: Nu mă simt vizat, am vorbit cu dl Grindeanu, mi-a explicat despre ce e vorba, nu va fi vorba de așa ceva, nici nu e cazul de așa ceva.
Acel grup de lucru va fi oficializat atunci când va fi definitivat. Deocamdată au fost doar întrebați niște oameni dacă doresc să pună umărul și atât.
Q: România are restanțe la companiile din energie, pierde 200 de milioane de euro că 50 de șefi numiți neconform nu au fost revocați. Ce demersuri ați făcut ca acest jalon să fie atins?
A: Va fi atins. Toate procesele de recrutare sunt în derulare, în cel mult 2 luni tot ce avem de atins ca jalon va fi atins. Vom face tot ce putem în limita legii, după ce vom schimba legile și vom renegocia cu toți cei care sunt în plată.
Q: Presa maghiară vorbește de o întâlnire a premierului cu Viktor Orban.
Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului: Va avea loc mâine seară o întâlnire informală, la ora 19, la solicitarea premierului Viktor Orban, în care vor fi discutate subiecte legate de colaborarea dintre cele două țări.
Q: Investițiile din programul Anghel Saligny cu stadiu de decontare sub 80%, se va face o analiză pe fiecare proiect?
A: Întrebarea ar trebui adresată ministrului Attila Cseke. Am convingerea că dincolo de regulile clare va trebui să ne uităm puțin pe proiecte, dacă sunt la 78% și există și banii poate că se califică.
Q: Ce companii ar putea fi comasate?
A: Haideți să facem întâi analiza. Nu putem aplica metoda otova. Ori comasăm, ori fuzionăm, ori eficientizăm.
Q: Primăriile au anunțat grevă de avertisment mâine, urmată de grevă generală săptămâna viitoare.
Ioana Dogioiu: Subiectul nu face parte din tematica acestei conferințe de presă.
Q: Listarea la bursă poate reprezenta o soluție pentru companiile pe pierderi?
A: În PNRR ne-am luat obligația de a lista cel puțin trei companii la bursă și asta va trebui să facem dacă vrem să nu ratăm jalonul. În rest e o decizie politică și una din variantele care pot fi discutate pentru eficientizarea companiilor.
Q: Ce se întâmplă cu indemnizațiile din CA deja majorate, cum ar fi la Aeroporturi București unde s-a ajuns la 70.000 lei brut per membru, la STB?
A: Sunt anumite societăți care nu au încă bugetul aprobat. Ce a fost până acum va intra pe renegociere.
Q: La companiile cu pierderi, cei care sunt remunerați cu indemnizații mari, se vor găsi măsuri ca aceștia să răspundă și să fie sancționați pecuniar?
A: Vom face ce prevede legea și contractele. Dacă există soluții în acest sens le vom aplica. Eu din privat știu că dacă managerii nu-și fac bugetul pleacă de la companie.
Q: Cât s-a cheltuit cu indemnizațiile membrilor din CA?
A: Mâine veți avea informații în acest sens.
Q: Ce se întâmplă cu firmele care au contracte pe Saligny?
A: Tema trebuie adresată la Ministerul Dezvoltării, e clar că există un impact. Trebuie să găsim soluții prin care companiile să nu fie afectate dacă au derulat investiții.
Q: CFR, de exemplu, deține multe active neproductive. Ar putea fi vândute aceste active?
A: Răspunsul este evident că da. Va trebui ca fiecare manager să aibă o listă foarte clară a activelor care nu aduc plusvaloare și să propună un plan de valorificare.
Q: Ne putem aștepta la un val de privatizări sau închideri de companii de stat?
A: Fiecare companie trebuie privită separat și să aibă un plan de redresare. Orice poate fi în discuție. Orice formă de redresare trebuie luată în calcul.
Q: Un raport al BM spune că firmele de stat beneficiază de privilegii care afectează concurența
A: Trebuie să respecte legea, pur și simplu. Companiile de stat trebuie să concureze liber, sigur unele primesc subvenții pentru că au și o componentă socială. CFR e un exemplu.
Q: Vor fi listate pe bursă pachete de la companii profitabile?
A: Este obligație în PNRR pe energie și transporturi.
Dacă listăm companii neprofitabile nu e foarte bine, ideal e să eficientizăm și să listăm companii într-un moment când putem obține mai mulți bani.
Decizia va fi luată foarte curând pentru că altfel ratăm jalonul din PNRR.
Q: Luați în calcul listarea de noi pachete la companii deja listate cum ar fi Hidroelectrica?
Partidele politice în coaliție vor lua această decizie.
Q: Ați anunțat amenzi la companiile care nu au depus date.
A: Sunt posibil amenzi foarte mari la AMEPIP, ieri a început acest demers, veți avea o comunicare în acest sens.
Q: Sorin Grindeanu vorbea de companii din transporturi care doresc să falimenteze companii de stat.
A: Cred că cel mai l-ați întreba pe dl Grindeanu. După știința mea, nu avem astfel de cazuri.
Q: Câți șefi de companii au donat indemnizații?
A: Nu știu să spun câți și ce sume au donat fiind un act voluntar.
Q: Aveți pârghii de a elimina membrii CA care nu-și fac treaba?
A: Avem pârghii, prin indicatorii de performanță.
Q: Se încearcă păstrarea cât mai multor companii de stat?
A: Toate variantele sunt pe masă astfel încât să atingem scopul final de a acea mai mulți bani la buget, mai putine subvenții și calitate mai bună a serviciilor.
Sunt companii de care statul are nevoie, pentru că sunt servicii sociale, sunt companii care nu au relevanță în piață și dacă nu se eficientizează vor trebui să fie de exemplu desființate sau comasate.
Q: Ce se întâmplă cu firmele depistate la aceeași adresă?
A: Nu a intrat în sfera activităților mele, mi-aș dori să vă pot da un răspuns dar nu-l cunosc. Trebuie analizat caz cu caz, problema de bază e să nu facă evaziune fiscală prin fraudă carusel, fiind toți la o cutie poștală.
ANAF va trebui să se ducă cu Antifrauda și să-și facă treaba, vor trebui pedepsite dacă sunt frauduloase.
Q: Se ia în calcul înlocuirea lui Cristian Popescu Piedone de la ANPC?
Ioana Dogioiu: Urmează a se vedea care vor fi acțiunile procurorilor, cazul va fi analizat și premierul va lua o decizie.
Știrea inițială
Reforma companiilor de stat face parte din al doilea pachet de măsuri anunțat de Guvernul Bolojan, care include, printre altele, „reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor la valori rezonabile”.
Cel de-al doilea pachet de măsuri de reformă urmează să fie finalizat la sfârșitul lunii iulie și intră în vigoare de la 1 august. Acesta mai vizează administrația locală, sistemul de pensii și sistemul de sănătate.A
