Sursa foto: gov.ro
Premierul Ilie Bolojan ține o conferință de presă la ora 17.00, anunță Guvernul. Prim-ministrul este așteptat să anunțe oficial măsurile fiscale pe care le va lua Guvernul pentru a reduce deficitul de 9,3% din PIB lăsat de guvernele Ciolacu.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Urmărește LIVE pe Economedia principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:
Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:
- Am convocat conferința pentru că suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care îl înregistrează România.
- Deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat în perioada următoare.
- România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE și al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani, cel mai mare a fost în 2010, puțin mai mare decât cel de anul trecut, de 9,4%. Neluând măsuri la timp, atunci, guvernele au fost nevoite să crească TVA de la 19% la 24% și să taie salariile din sectorul public de 25%.
- Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas când suntem cu spatele total la zid.
- Din 100 de lei încasați din taxele și impozitele de la cetățeni, România a cheltuit cam 132 lei, deci cu 32 lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat.
- Cât ar putea rezista o familie care cheltuie cu 32 lei mai mult decât veniturile sale? Extrapolați la nivelul unei țări.
- Dacă nu am face nimic sau am mai lungi aceste măsuri, consecințele ar însemna: intrarea în incapacitate de plată a statului român, că creditorii de care avem nevoie nu ne-ar mai împrumuta, nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclsuiv salariile și pensiile. Nu am mai avea acces la fondurile europene, nu am putea continua jumătate din investițiile în curs, de autostrăzi, de linie ferată, din localități.
- Am intra într-un risc în care am degradați încă o dată, am intra în „junk”, adică că România nu mai este recomandată investițiilor. Foartye puține invesitții ar mai veni într-o astfel de țară.
- Am intra în recesiune brutală, cu pierderi de locuri d emuncă, șomaj mare, curs care s-ar deprecia masiv.
- Să vă gândiți la experiența Greciei din 2009. Nici astăzi nu și-a revenit.
- Nu trebuie să repetăm greșelile pe care le-au făcut alte țări, pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă.
- Propunem un pachet fiscal care să reducă acest deficit și să apropie cheltuielile de venituri.
- De ce nu putem corecție doar pe cheltuieli, scăzând cheltuielile statului? E impoisibil. Nu se pot reduce cheltuieli de pe o zi pe alta. Avem venituri fiscale printre cele mai mici din țările UE din PIB. La aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului și avem evaziune fiscală ridicată și fraudare a fondurilor publice.
- Ajustarea poate fi doar mix de reducere de cheltuieli și de creștere de venituri.
- Cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt mai mari decât ne permitem astăzi și cu peste 10% față de media cheltuielilor din UE
- Numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili, cei care plătesc și lucrează în economia reală. E important să creștem numărul de contribuabili.
- Veniturile fiscale sunt printre cele mai mici din Europa – 30% față de media europeană de 40%.
- TVA este a treia cea mai mică cotă standard din Europa, suntem pe antepenultimul loc.
- Impozitarea dividendelor – tot pe antepenultimul loc din Europa
- Impozitarea proprietății – suntem la 0,5% din PIB, în timp ce media UE e de 1,85% din PIB, pe unul din locurile din spate, mai sunt 4 țări în spatele nostru.
- Ajustarea pe care o propunem este un mix de creșteri de venituri, de reduceri de cheltuieli și de eșalonări și prioritizări de investiții.
- În trei etape în această vară vom veni cu 3 pachete care până la finalul acestei veri să completeze aceste măsuri. Pe de o parte să răspundem unei urgențe în prima etapă de a recâștiga încrederea cetățenilor și piețelor în România
- Aceste măsuri țin în principal de venituri structurale, greu de schimbat pe termen lung, cheltuieli structurale și pe aceasta e concentrarea primului pachet.
- Al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lui iulie, se va concentra pe corectarea nedreptăților, inechităților și îndeplinirea jaloanelor pentru a accesa fondurile europene.
- Pachetul va fi pus în transparență mâine. Până la finalul săptămânii facem consultările publice.
- Cel mai târziu marți, când avem Consiliul ECOFIN, să avem acest pachet adoptat.
- Îl punem în practică prin asumarea răspunderii în cursul săptămânii viitoare.
- Măsurile de urgență structurale:
- TVA va fi reașezată la două cote. Azi avem 3 cote: de 5%, 9% și 19%. Reașezăm TVA la 11% și la 21%. La cota redusă rămân medicamente, alimente, apă și canalizare, cărți, apă pentru irigații, lemne de foc și energie termică. Și industria HoReCa rămâne la acest nivel. Dacă încasările nu vor crește, atunci cu siguranță și această industrie are șanse mari să intre la cota ridicată la sfârșitul anului.
- Cresc accizele cu 10%, pentru băuturi alcoolice, combustibili și tutun.
- La sănătate, creștem numărul de contributori de la 6 milioane la 8 milioane de contribuabili. Se introduce CASS la pensiile mari de peste 3.000 lei. Se elimină excepții. Pentru o pensie de 4.000 lei, se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 lei și 3.000 lei, adică 10% din 1.000 lei, adică 100 lei.
- Aceste măsuri intră în vigoare de la 1 august 2025.
- Taxarea suplimentară a capitalurilor: la 1 ianuarie 2026 se majorează impozitul pe dividende de la 10% la 16%.
- Taxăm suplimentar profiturile băncilor din România, care au unele dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor.
- Vom suprataxa câștigurile din jocurile de noroc.
- Pe limitarea cheltuielilor. Propunem temporar ca și anul viitor pensiile și salariile din sectorul public să rămână plafonate, după o majorare foarte mare în 2024. Această măsură va fi exclusiv pentru anul viitor.
- În educație, propunem creșterea normei didactice cu 2 ore în învățământul preuniversitar și universitar. Facem reforma burselor. Rămân bursele de merit, dar pe merit, în număr limitat. Bursele sociale vor fi alocate pe criterii de sprijinirea copiilor din familii defavorizate.
- Aceste măsuri țin de pachetul prezentat mâine.
- În etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie venim cu măsuri legate de: pensiile speciale – jalon din PNRR, reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări – ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat – cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și transparență și perfomanță, reforma cheltuielilor în administrația publică locală, reforma unor sporuri aplicate în cascadă. Vom actualiza redevențele și valorifica mai bine activele statului. Încă se lucrează la acest pachet.
- Astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, la propunerea ministrului Finanțelor. Stabilind criterii de performanță, să combatem evaziunea fiscală și să lucrăm pentru cheltuirea corectă a banilor publici și evitarea fraudării acestora.
Întrebări și răspunsuri
Î: Președintele Nicușor Dan și-a asumat că nu crește cota generală de TVA. L-ați informat? Și unde este justiția socială, când nu vedem tăierea banilor de la partide?
R: Prin rectificarea bugetară care se va face în perioada următoare veți vedea inclusiv această măsură, pe care personal o voi suține. În vremuri grele, toată lumea – demnitari, oameni care câștigă mai bine, și toți cetățenii țării trebuie să contribuim și să fim parte a acestui efort.
La instalarea Guvernului, președintele a solicitat să facem tot ceea ce este posibil să nu creștem TVA și să ne concentrăm pe reduceri de cheltuieli și optimizări de ivnestiții. Acestea se vor face.
Din păcate, analizând soluțiile pe care piețele le acceptă, purtând discuții, am ajuns la această soluție, pe care Guvernul și-o asumă, ca să evităm un risc de retrogradare iminent, pe care nu-l puterm permite. Pagubele ar fi incomparabil mai mari, inclusiv pentru cetățenii României.
În astfel de situații, Guvernul trebuie să își asume astfel de măsuri.
Î: CCR vrea să ofere celor trei judecători care își termină mandatul câte 180.000 de lei.
R: Există o prevedere în legislația care ține de Curte. Ele sunt legale, dacă au bani să le dea. În contextul actual, sunt imorale. Dacă nu au bani, atunci cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au, pentru că, cu niște situații excepționale, rectificarea bugetară nu poate fi decât negativă. Nu mai avem bani de dat în plus. Decența și normalitatea cred că ar trebui să prevaleze, chiar dacă se poate crea o bază legală pentru un drept sau altul.
Î: Ajutorul pentru România și Ucraina va rămâne la aceeași valoare?
R: Angajamentele externe vor rămâne cele pe care ni le-am asumat.
Î: Cum implementați măsurile, în contextul protestelor și amenințărilor de grevă generală? Primiți reprezentanții sindicatelor la discuții?
R: Cei din sănătate nu au niciun motiv să facă grevă, pentru că nu le sunt afectate drepturile salariale. Categoria TESA pierde sporul de condiții vătămătoare. Dar și dumneavoastră lucrați în birouri și nu aveți sporuri de condiții vătămătoare în fața unui calculator. Dar medicii și asistentele nu sunt afectate, nu există niciun fel de motiv să facă grevă.
Am avut contact cu sindicatele și mâine sau poimâine ne vom vedea să discutăm despre propuneri. Dacă sunt observații pertinente, de la sindicate, asociații patronale, toți cei interesați din administrație, avem câteva zile să fie analizate. Dacă sunt bune și pot fi integrate, nu văd de ce nu pot fi acceptate. Dar soluții magice cu reduceri de deficit fără acest mix de măsuri din păcate nu pot fi puse în practică.
Î: Procentul de reducere a subvențiilor pentru partide?
R: Voi propune o reducere a subvențiilor pentru partide. Ele au scăzut foarte mult față de anul trecut, dar și partidele și cei care au câștiguri bune din administrația de stat, din companiile de stat, trebuie să fie parte a acestui efort, pentru că au avut de câștigat foarte mulți ani, destul de bine, și nu mai poate continua așa.
Î: Recâștigarea încrederii oamenilor și echitate, dar în primul pachet sunt măsuri care afectează oamenii direct, creșterea TVA, mărirea bazei de impozitare a CASS, iar abia în al doilea pachet reanalizarea sporurilor, pensiilor speciale. De ce?
R: Suntem presați să luăm măsuri structurale urgente, deci creșteri de venituri care să rămână constante, acceptate în analiza bugetelor unor țări, și scăderi de cheltuieli tot structurale, mari, care trebuie să fie acceptate în analizele financiare care se fac, incluse în categoria de reduceri de cheltuieli structurale. Avem urgența de a recâștiga încrederea piețelor și de a evita intrarea în incapacitate de plată. Acest prin pachet răspunde acestor urgențe.
Componentele care țin de echitate, de corectarea unor nedreptăți, care nu pot fi luate de pe o zi pe alta, care necesită modificări de legi…
Am descoperit un nou comitet special, pe lângă CIFGA de la Eximbank, un comitet care avizează investițiile străine. Orice investiție străină în România achită o taxă de 10.000 de euro pentru acest aviz. Și o comisie formată din 11 persoane avizează favorabil sau nu investiția. Pentru fiecare ședință au 30% indemnizație din salariul unui ministru. Dacă au 3 ședințe pe lună, au câștigat încă un salariu. Comitetul s-a făcut printr-o lege. Ca să modifici prevederea, să le pui indemnizație zero sau să faci ca acest comitet să fie format din 5 persoane, trebuie să prinzi Parlamentul în sesiune, pentru că altfel nu poți să modifici acest lucru. E o nedreptate faptul că avem astfel de situații, dar ele vor fi corectat în pachetul 2 și pachetul 3 și în fiecare zi vedem unde sunt nereguli și trimitem corpul de control. Așa cum rapoartele cu ce s-a întâmplat la Praid au fost trimise la Parchete, la ministere responsabile pentru a lua decizii de management cu privire la Salrom sau la conducerea Apelor Române, așa vom face și după ce se termină controlul la Eximbank, pentru a corecta aceste nedreptăți, care pe bună dreptate sunt sfidătoare pentru cetățeni.
Î: Modificările vor putea fi făcute în sesiunea extraordinară sau în septembrie la sesiunea ordinară?
R: Pachetul 2 va putea fi adoptat în această perioadă, tot în formulă de asumare a răspunderii. Dacă nu, trebuie să așteptăm până în toamnă.
Î: Trebuie să suferim toți. Unde se încadrează indemnizațiile membrilor din consiliile de administrație, reduceți indemnizațiile la „sinecurile politice” la nivel de agenții și autorități?
R: Am precizat reforma companiilor publice la al doilea pachet. Asta înseamnă că în aceste zile toate ministerele au ca sarcină să verifice situația tuturor companiilor din coordonare, unde statul este acționar majoritar. Să vadă dacă din datele legate de indemnizațiile și le-au majorat. Dacă constatăm lucruri care ies în decor, le vom corecta. O parte dintre ele trebuie să își aprobe bugetele în ședință de guvern. Cele care nu au aprobat încă, nu le vor fi aprobate decât după aceste corecții. La cele cu bugete aprobate, le vom cere să își facă rectificare ca aceste lucruri să fie corectate, să își reducă personalul auxiliar, care nu e direct implicat în activitățile de producție, să își crească eficiența.
Poate pe unii măcar îi prinde rușinea.
Î: Când se va veni cu analiză și măsuri clare pe suspendarea unor plăți pentru a se face economii de 10 miliarde lei la investiții?
R: Ne-am dori ca toate investițiile să continue, numai că nu există suficienți bani. Fie ne facem că nu știm realitatea și ne ducem până la un moment când efectiv nu se vor putea face plăți, fără să îi anunțăm constructori. Fie facem o analiză a investițiilor, vedem ce e finanțat din fonduri europene, unde trebuie să urgentăm, și să constatăm ce nu este la fel de important, finanțat din bugetele național, ce nu e la fel de urgent, ce poate intra în formă de punere în siguranță, ce nu are stadiu foarte avansat de execuție, și să notificăm beneficiarii și constructorii cu privire la ce poate și ce nu poate continua, ca să își poată pună lucrările în siguranță.
Până la 1 august prioritizăm proiectele, ca pe cele pe care le puntem finanța din fonduri europene să le asigurăm finanțarea, să le urgentăm, iar celelalte, funcție de prioritate, să hotărâm ce se poate și ce nu se poate finanța. În iulie închidem aceste analize.
O bună parte din programele de la Administrația Fondului pentru Mediu vor fi suspendate anul acesta. În toamnă se va face analiză pentru anul viitor, să putem să eșalonăm investițiile și să facem inclusiv economii pe componenta de programe.
Î: Luați în calcul concedii fără plată pentru bugetari? La magistrați sporul este inclus în salarii sau se numește ”condiții grele de muncă”. Vor fi afectați și ei?
R: Nu există o rețetă unică pentru a reduce cheltuielile. Fiecare responsabil public, ministru, primării vor avea mai multe instrumente la dispoziție pe care le pot folosi pentru a ține cheltuielile de personal sub control. Nu mai faci promovări, nu mai faci angajări etc. Nu dai toate sporurile la maxim când știi că nu ai bani de salarii. Asta e răspunderea ta, nu te forțează nimeni să mergi cu sporurile la maxim. Nu văd nicio problemă ca la un moment dat, constatând că nu poți reduce posturile, că ai nevoie de toți oamenii, de ce să nu recurgi și la o astfel de situație, să păstrezi toți oamenii, iar când volumul de muncă revine la normal toată lumea revine la normalitate. Fiecare instituție are libertatea să ia măsurile necesare pentru a se încadra în bugetele pe care le va primi. Va fi introdusă o răspundere a fiecărui om aflat pe o poziție de conducere. Nu poți să iei niște măsuri și apoi să vezi că aparatul public și-a făcut detașări, și-a transformat posturile în posturi unice, și-am mai mutat sporurile dintr-o zonă în alta, iar la final efectul reducerilor se constată că e foarte scăzut. Împotriva celor care nu vor înțelege că e un efort pe care trebuie să-l facem cu toții cu siguranță voi lua măsuri de sancționare.
Î: Programul de guvernare prevedea reducerea de 20% în ministere…
R: Nu cred că e bine să aruncăm procente, situațiile sunt foarte diferite de la o instituție la alta. Trebuie calculată încărcarea de personal, de câți oameni ai nevoie pentru ca instituția să funcționeze bine, cu cât mai puține cheltuieli. La Cancelarie, se face acest calcul, și va trebui să constatați că, după ce se face acest calcul, dacă se ajunge la reduceri de personal, peste jumătate de ani, cu personalul rămas, lucrurile funcționează nu spun la fel de prost, ci mai bine. Asta rămâne să fie anunțat zilele următoare. Tot ce e în coordonarea mea directă va urma această linie. Dacă noi cei direct responsabili nu dăm un exemplu, e greu de răspuns că ne așteptăm la alții să facă așa ceva.
Î: De ce pensionarii cu venituri reduse trebuie să plătească pentru modul în care foștii guvernanți au gestionat situația economice?
R: Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei vor plăti 10% din diferența suplimentară. Toți cetățenii trebuie să contribuie cu o contribuție cât de mică la sistemul de sănătate, ca el să funcționeze. Nu sunt ipocrit, am tot respectul pentru vârstnici, creșterea de pensii a fost anul trecut de 30%.
Î: Care sunt reformele concrete pentru a combate evaziunea?
R: În pachetul doi vor fi cuprinse măsurile care întăresc capacitatea Finanțelor de a-și face datoria: executări, confiscări, legislația privind insolvența etc.
Î: Dacă l-ați întâlni pe Ciolacu, ce i-ați spune, după ce a afirmat că în România nu există niciun dezastru?
R: Situația României este dificilă. Astăzi nu e vremea să aruncăm cu pietrele, ci să ne asumăm răspunderi și să facem ce trebuie și să nu mai facem greșeli.
Î: Fostul executiv a scos din fondul de rezervă 65 de miliarde de lei.
R: Concentrarea în aceste zile a fost să luăm măsurile pentru a salva România de un risc iminent de incapacitate de plată.
Știrea inițială
Guvernul Bolojan aproape a finalizat pachetul de măsuri fiscale necesar pentru a reduce deficitul bugetar record creat de guvernele Ciolacu. Un draft obținut de Economedia și G4Media arată că pachetul include măsuri de creștere de taxe și de reduceri de cheltuieli. Printre măsurile discutate se numără creșterea TVA la de la 19% la 21%, creșterea unor taxe și impozite pentru mediul de afaceri, reduceri de cheltuieli în mediul bugetar, stoparea unor cheltuieli considerate inutile. Vezi aici lista completă de măsuri discutate.
Pachetul fiscal va fi adoptat prin asumarea răspunderii guvernului, conform informațiilor G4Media. Asumarea răspunderii este modalitatea cea mai rapidă prin care un guvern poate trece proiecte de lege.
