Sursa foto: Nord Stream 2 / Igor Kuznecov
Autoritățile elene sunt îngrijorate din cauza planului „Inelul de solidaritate” (Solidarity Ring), propus de Bulgaria, care ar putea să aprovizioneze Balcanii cu gaz azer printr-o rută care ocolește Grecia și crește rolul Turciei în regiunea Europei de Sud-Est, notează publicația Kathimerini, citată de Rador.
Proiectul a fost depus pentru a primi finanțare de la UE în cadrul planurilor naționale RepowerEU pentru obținerea independenței față de gazul rusesc, iar dacă acest plan va fi aprobat, atunci nu va există cale de întoarcere, după cum au declarat pentru Kathimerini persoane implicate în gestionarea problemei.
Ceea ce a provocat iritare la Atena nu este doar atitudinea Bulgariei, ci și cea a UE, care se arată gata să susțină și să finanțeze o infrastructură care va primi gaze prin conducta Turkstream, la care Rusia deține o cotă de 50%, fără a exista nicio garanție că gazul care va intra în Europa de Sud-Est nu va fi, de fapt, gaz rusesc, dar „rebotezat” de Turcia ca fiind dintr-o altă sursă.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
La inițiativa Bulgariei, la data de 25 aprilie, managerii sistemelor de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia, în prezența președintelui Azerbaidjanului, au semnat un Memorandum de Înțelegere cu compania azeră Socar pentru furnizarea unor cantități suplimentare de gaz azer, în baza acordului UE – Azerbaidjan cu privire la dublarea exporturilor către Europa până în 2027. Aceste cantități suplimentare, furnizate pe baza proiectului „Inelul de solidaritate”, vor intra în sistemul bulgar prin Turcia și de acolo printr-o rețea de conducte interconectoare va fi distribuit către țările balcanice. În plus, această rețea de conducte cu un cost total de peste 700 de milioane de euro a fost inclusă în planurile naționale RepowerEU ale statelor vecine care urmează să fie finanțate de UE.
Proiectul respectiv a fost caracterizat de analiștii geopolitici drept o revigorare a proiectului Nabbuco, care timp de aproape un deceniu a fost favoritul în cursa conductelor pentru transportul gazelor din Marea Caspică în Europa și a fost scos din circulație în 2013, când s-a impus conducta Tap. Conducta Tap a pus Grecia pe harta geopolitică a regiunii și astăzi împreună cu conducta IGB și terminalul FSRU de la Alexandroupoli sunt infrastructuri critice ale așa-numitului „coridor vertical” pentru aprovizionarea Balcanilor. Prin acest coridor, aprovizionarea piețelor din Bulgaria, România, Serbia și Ungaria va trece prin Grecia, care are în plan extinderea și modernizarea infrastructurii aferente. În urma unei declarații comune semnate la Budapesta la 8 septembrie 2016 de miniștrii energiei din cele patru țări implicate în dezvoltarea „Coridorului Vertical”, la 1 decembrie 2022, operatorii sistemelor de gaze ai țărilor respective, compania care administrează conducta IGB ( ICGB) și compania Gastrade, care dezvoltă FSRU Alexandroupolis, au semnat, la Atena, un Memorandum de Cooperare pentru implementarea acestui proiect.
Planul „Inelul de solidaritate”, de inspirație bulgară, anulează în esență „Coridorul vertical” pe care Bulgaria și-a bazat efectiv aprovizionarea cu energie anul trecut, după ce Rusia a sistat livrarea de gaze în aprilie, întrucât Bulgaria și-a acoperit 100% din nevoile sale cu ajutorul GNL-ului furnizat de la Revythoussa. Este cu atât mai șocant, cu cât Bulgaria contribuie astfel la deprecierea unor infrastructuri la care ea însăși deține cote de proprietate prin compania Bulgartransgaz, precum IGB (din care deține o cotă de 50%) și FSRU Alexandroupolis (din care deține o cotă de 20%) și de la care a contractat deja preluarea unor cantități în baza unui contract pe termen lung.
În același timp, planul de modernizare a IGB este în plină desfășurare, vizând creșterea capacității de transport la 5 miliarde de metri cubi de la 3 miliarde de metri cubi pe an în prezent, pentru a transporta gaze de la FSRU Alexandroupoli și prin conducta Tap către piața bulgară și de acolo mai departe.
Proiectul „Inelul Solidarității” vine la doar câteva luni după acordul semnat de Bulgaria de a importa 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Turcia, cu o durată de 13 ani, acord văzut de mulți drept o orientare pro-turcă a Bulgariei. Efectele acestui acord sunt deja reflectate în datele privind exporturile realizate în luna aprilie prin sistemul de transport al Greciei. Concret, în aprilie au fost exportate doar 0,1 TWh de gaze naturale prin punctul de ieșire de la Sidirokastro, cel mai scăzut nivel înregistrat din mai 2022 încoace. În 2022, Grecia a exportat prin Sidirokastro și conducta IGB, care a început să funcționeze din octombrie (spre Bulgaria), 29,54 TWh.
Exporturile realizate în luna aprilie prin punctul de ieșire de la Sidirokastro arată că rolul stației Revythoussa în ceea ce privește exporturile de gaz a fost în esență anulat, iar ceea ce preocupă acum autoritățile de la Atena este dacă orientarea Bulgariei spre Turcia va face inactive celelalte infrastructuri ale Greciei, marginalizând totodată Grecia din punct de vedere geopolitic, conchide analiza Kathimerini.