Prețurile europene la gaze au crescut luni cu până la 30%, după ce Rusia a anunțat că una dintre principalele sale conducte de aprovizionare cu gaze către Europa va rămâne închisă pe termen nelimitat, ceea ce a reaprins temerile legate de penuria și raționalizarea gazelor în Uniunea Europeană în această iarnă, scrie Reuters.
Prețul de referință al gazului a urcat până la 272 de euro pe megawatt/oră (MWh) la deschiderea pieței, după ce Rusia a declarat vineri că o scurgere la echipamentul conductei Nord Stream 1 a însemnat că aceasta va rămâne închisă și după cele trei zile de întrerupere pentru întreținere de săptămâna trecută.
Creșterea prețurilor din acest an a comprimat deja consumatorii aflați în dificultate și a forțat unele industrii să oprească producția.
Europa a acuzat Rusia că a înarmat aprovizionarea cu energie ca represalii la sancțiunile occidentale impuse Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina. Rusia spune că Occidentul a lansat un război economic, iar sancțiunile au împiedicat operațiunile conductelor.
Gazoductul Nord Stream, care trece pe sub Marea Baltică până în Germania, a furnizat în mod istoric aproximativ o treime din gazul exportat de Rusia în Europa, dar acesta funcționa deja la doar 20% din capacitate înainte ca fluxurile să fie oprite săptămâna trecută pentru întreținere.
Gazul rusesc furnizat prin Ucraina, o altă rută importantă, a fost, de asemenea, redus, ceea ce a determinat UE să se grăbească să găsească surse alternative de aprovizionare pentru a umple instalațiile de depozitare a gazului pentru iarnă. Mai multe state au declanșat planuri de urgență care ar putea duce la raționalizarea energiei și la creșterea perspectivelor de recesiune.
„Aprovizionarea este greu de obținut și devine din ce în ce mai greu să înlocuiești fiecare bucățică de gaz care nu provine din Rusia”, a declarat Jacob Mandel, asociat la compania de consultanță Aurora Energy Research.
Costurile ridicate ale energiei electrice au forțat deja unele industrii mari consumatoare de energie, inclusiv producătorii de îngrășăminte și aluminiu, să își reducă producția și au determinat guvernele UE să pompeze miliarde de euro în programe de ajutorare a gospodăriilor.