Eurostat: Prețurile la electricitate și gaze au scăzut anul trecut în UE, după explozia din 2022. Românii plătesc prețuri sub media UE ca valoare absolută, dar la electricitate plătesc unul dintre cele mai mari prețuri raportat la puterea de cumpărare

Facturile la electricitate și gaze au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, după creșterea care a început înainte de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a urcat vertiginos până în 2022, arată datele Eurostat. În valoare absolută, România plătește prețuri sub media UE, atât la energie electrică, cât și la gaze naturale. Însă raportat la puterea de cumpărare, lucrurile se schimbă, cel puțin din punct de vedere al prețurilor la electricitate.

În a doua jumătate a anului 2023, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici din UE au scăzut (28,5 EUR/100 kWh) în comparație cu prima jumătate (29,4 EUR/100 kWh) și au crescut ușor în comparație cu a doua jumătate a anului 2022 (28,4 EUR/100 kWh). Costul energiei, al aprovizionării și al rețelei, stabilizat în primul semestru din 2023, înregistrează o scădere în al doilea, rămânând totuși la niveluri ridicate, comparativ cu costul de dinaintea vârfului de preț din 2022.

Prețul mediu al gazelor naturale pentru gospodării în al doilea semestru din 2023 a scăzut (11,3 EUR per 100 kWh) în comparație cu primul semestru din 2023 (11,9 EUR per 100 kWh) și cu al doilea semestru din 2022 (11,4 EUR per 100 kWh). Scăderea costurilor cu energia, aprovizionarea și rețeaua, începută deja în primul semestru din 2023, și-a continuat cursul descendent. Pentru consumatorii non-casnici, această scădere este mai pronunțată, ceea ce arată condiții mai bune pentru industrie.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Românii plătesc prețuri mici, în valoare absolută

Românii plătesc prețuri sub media UE la energie electrică și gaze naturale, în valoare absolută. Mai precis, un consumator român plătea circa 0,18 euro pe KWh, în al doilea semestru din 2023, respectiv circa 0,80 lei / KWh.

Prețurile energiei electrice în a doua jumătate a anului 2023 erau cele mai ridicate în Germania (0,4020 EUR pe KWh), Irlanda (0,3794 EUR pe KWh), Belgia (0,3778 EUR pe KWh) și Danemarca (0,3554 EUR pe KWh) – a se vedea figura 1. Cele mai mici prețuri au fost observate în Ungaria (0,1132 EUR pe KWh), Bulgaria (0,1192 EUR pe KWh) și Malta (0,1279 EUR pe KWh). Pentru consumatorii casnici germani, costul pe KWh a fost cu 41 % mai mare decât prețul mediu din UE, în timp ce consumatorii casnici din Ungaria, Bulgaria și Malta au plătit mai puțin de jumătate din prețul mediu din UE.

România se numără de asemenea și printre țările cu cele mai mici prețuri medii ale gazelor pentru gospodării în prima jumătate a anului 2023, alături de Ungaria și Croația.

Raportat la puterea de cumpărare, România are unul dintre cele mai mari prețuri la energie electrică

Dar dacă ne uităm la raportarea la puterea de cumpărare, românii plătesc unul dintre cele mai mari prețuri din UE la energia electrică, în timp ce la gaze prețul este aproape de medie.

Exprimate în euro și raportat la puterea de cumpărare, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în a doua jumătate a anului 2023 au fost cele mai mari în Germania (40,2 euro), Irlanda (37,9 euro), Belgia (37,8 euro) și România (33,49 euro).  În schimb, prețurile au fost cele mai mici în Ungaria (11,3 euro pentru 100 kWh), Bulgaria (11,9 euro) și Malta (12,8 euro).

La gaze, exprimate în euro și raportat la puterea de cumpărare, prețurile medii pentru gospodării în prima jumătate a anului 2023 au fost cele mai mici în Ungaria (3,3 euro pentru 100 kWh), Croația (4,6 euro) și România (5,6 euro) și cele mai mari în Suedia (20,7 euro), Irlanda (16,4 euro) și Olanda (24,8 euro).

Prețurile la gaze pentru consumatorii casnici au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, ca urmare în principal a scăderii costului energiei și, într-o mai mică măsură, a taxelor, care revin treptat la nivelurile de dinaintea crizei după reducerile din 2022. Pentru consumatorii non-casnici, reducerile prețurilor la gaze au fost mai evidente în a doua jumătate a anului 2023.

Între a doua jumătate a anului 2022 și a doua jumătate a anului 2023, prețurile la gaze (în monedă națională) au crescut cel mai mult în Lituania (+68%) și au scăzut cel mai mult în Danemarca (-39%). Pentru consumatorii casnici, în total, 12 țări au raportat creșteri, în timp ce celelalte 12 care utilizează gaze, au raportat scăderi ale prețurilor. În sectorul industrial, toate țările, cu excepția a trei, au raportat scăderi, ceea ce indică o tendință clară de scădere a nivelurilor prețurilor la gaze.

Polonia (+32%), Slovacia și Germania (ambele +22%) au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, în timp ce Grecia (-42%), Danemarca (-41%) și Bulgaria (-40%) au înregistrat cele mai mari scăderi.