Primarii și viceprimarii, dar și președinții și vicepreședinții de consilii județene vor primi un spor majorat, de 50% din salariu (față de 25%, anterior), dacă implementează proiecte finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), arată un proiect adoptat marți de Guvern. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, spune că astfel România stimulează hărnicia în absorbția de bani europeni, într-o perioadă în care țara noastră beneficiază de sume mari.
„Este necesară majorarea indemnizațiilor lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență cu până la 50%, în loc de 25% cât este în prezent”, arată proiectul adoptat.
Potrivit proiectului, majorările vor putea fi aplicate în cazul demnitarilor care implementează astfel de proiecte „în limita bugetului aprobat cu această destinație”.
Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, dar și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene vor elabora un regulament-cadru în baza căruia se vor stabili criteriile de acordare a sporului.
Ministrul Marcel Boloș a declarat, marți, că vor exista o serie de indicatori de performanță pe baza cărora va fi acordat acest spor, dincolo de numărul de contracte de finanțare încheiate, indicator folosit și în prezent, precum: valoarea contractelor de finanțare încheiate și tipul de proiecte.
El a afirmat că, astfel, că nu toți primarii vor primi acest spor, ci cei care implementează proiecte cu bani europeni precum cele de infrastructură, nu și cei care implementează proiecte europene pentru consolidarea capacității administrative.
„Precizez că nu toți primarii din România primesc acest spor. Este vorba de spor doar dacă există contracte de finanțare încheiate pentru proiecte pe care le implementează și, mai mult, acest spor este legat de indicatori de perfomanță. La acești indicatori de perfomanță lucrăm în prezent. Analizăm posibilitatea ca numărul de contracte de finanțare încheiate, valoarea contractelor de finanțare încheiate și tipul de proiecte – nu este totuna dacă o primărie accesează fonduri pentru un proiect care presupune consolidarea capacității administrative față de altă primărie care gestionează proiecte de investiții în infrastructură, e o mare diferență între cele două categorii de proiecte – și analizăm ca acest spor să fie corelat cu indicatorii de performanță”, a declarat el.
Potrivit lui, se lucrează chiar în acest moment la acești indicatori de performanță.
„Lucrăm la indicatorii de performanță și aici trebuie avut în vedere că există restricții în ce privește operaționalizarea și la durabilitatea proiectelor. Practic, dacă proiectul nu este funcțional și ajunge să fie un proiect pentru care am alocat bani, dar el este nefuncțional și trebuie să punem bani din buget de stat sau chiar din bugetele locale, mi s-ar părea o idee bună ca să completăm indicatorii de performanță. […] Indicatorii de performanță sunt gândiți în etapa a doua, prin hotărâre de guvern, pentru a putea să îi analizăm foarte bine. Nu ar fi de dorit să avem un spor fără indicatori de performanță. Și să putem să avem un pachet de indicatori care să răspundă cel mai bine cerințelor noastre în a stimula „hărnicia” în absorbția de fonduri europene. Acest mecanism al indicatorilor de performanță trebuie să îi prezentăm într-o perioadă scurtă de timp pentru aprobare în Guvern, pentru a debloca practic acordarea acestui spor de 50%. În momentul de față indicatorii există, dar sunt gândiți pentru vechiul spor, de 25%. Sunt gândiți la nivel de număr de proiecte. Am spus că am vrea să adăugăm valoarea proiectelor și, de asemenea, tipologia proiectelor. Proiectele de infrastructură ajută la dezvoltarea comunității. Iar dacă sunt pentru consolidarea capacității administrative, asta este acolo, nu susțin să dăm acolo procente de 50%. E obligatoriu să venim într-o perioadă scurtă de timp, ca să poată fi dat sporul la nivelul celor 50%”, a mai spus ministrul.
Ministrul spune că „a fost uniformizat sporul acordat pentru gestionarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, atât pentru primari și președinții de consilii județene, de la 25% la 50%”, pentru că angajați din subordinea primarului primeau spor de 50%, peste cel primit de primar, deși acesta are responsabilitatea.
„E vorba de a ajunge cu acest nivel de spor, cu acest procent de spor, același. Pentru că era nefiresc ca cel care răspunde la nivelul primăriei, respectiv primarul, de tot ceea ce înseamnă gestionarea unui portofoliu de proiecte să primească mult mai puțin decât subordonații pe care îi avea în subordine. De aceea am uniformizat procentul de spor pe fonduri europene. Desigur, aici, beneficiarii – autorități locale sunt cei care duc greul; au în momentul de față 5.600 de contracte care se gestionează la nivelul autorităților locale. Valoarea acestor contracte este de 11 miliarde de euro. Discutăm de foarte multe contracte în implementare și de valoare a lor, de 11 miliarde de euro, care pentru România înseamnă absorbție și o contribuție majoră o au dumnealor, primăriile și autoritățile locale, pentru ca să putem să avem toate instrumentele necesare ca acești bani să ajungă în România și să fie investiți în proiecte. […] Acest spor nu îl dăm ca o măsură orizontală atât pentru cei care nu au proiecte, nu l-am gândit așa, ci l-am gândit ca un instrument de stimulare, pentru a face procesul de absorbție și de implementare a proiectelor cât mai dinamic. România are nevoie de aceste instrumente pentru a se asigura că banii pe care îi avem alocați la nivelul Uniunii Europene să poată fi folosiți într-un mod cât mai eficient. […] Experții pe care îi avea în subordine un primar luau spor de 50%, pe când primarul – și eu am lucrat într-o primărie 20 de ani, primarul trebuie să își asume decizii grele pentru un proiect. O expropriere de teren se face dacă primarul se implică. Vă dați seama că nu este o decizie extrem de ușoară”, a precizat el.
Marcel Boloș a afirmat că Guvernul va veni cu un al doilea pachet de măsuri pentru consolidarea capacității administrative, cu măsuri care îi vor privi inclusiv pe cei care vor executa lucrările.
„Toate statele membre își gândesc aceste instrumente de stimulare a experților, pentru că eu am fost în această calitate de beneficiar și vă pot spune că este o muncă foarte grea care se depune la nivelul autorităților locale și, fără implicarea primarului și a conducătorului administrativ-teritoriale, nu putem discuta de a aduce un suflu nou și pentru țara noastră este important să identificăm toate măsurile de consolidare a capacității administrative a beneficiarilor. Acestea se află în lucru în momentul de față la nivelul MIPE și în curând vom veni și cu alte tipuri de măsuri care privesc consolidarea capacității administrative la nivel de beneficiar. Nu este suficient la nivelul echipelor de proiect, discutăm până la nivelul celor care execută lucrările, constructorilor. E posibil, vă dau un exemplu, să modificăm contingentele de lucrători care pot fi aduse în țară pentru a asigura forța de muncă necesară pe șantiere. În curând, cele peste 5.000 de contracte pe care le-a semnat Ministerul Administrației și Dezvoltării Regionale – se vor organiza proceduri de licitație pentru ele. În acel moment, România va trece printr-o perioadă dificilă. Dacă toate contractele de finanțare se termină de încheiat, dintr-o dată în piață va fi o solicitare din partea constructorilor destul de mare. De aceea, ne gândim la al doilea pachet de măsuri, care vine în sprijinul beneficiarilor și a constructorilor, inclusiv alocări de fonduri. În luna august anul trecut am avut apel de proiecte doar pentru domeniul construcții – am alocat 150 de milioane de euro pentru a-și putea cumpăra echipamente, utilaje, necesare pentru a realiza proiectele de infrastructură, nu doar de transport, ci infrastructură educațională, de spitale, de eficiență energetică. Al doilea pachet de măsuri pentru consolidarea capacității administrative la nivel de beneficiari îl vom pune în dezbatere cât de curând”, a menționat Boloș.