Suedezii de la Hybrit au produs primul lot de oțel fabricat fără a utiliza energia electrică pe bază de cărbune. Oțelul, denumit „oțel verde”, va fi livrat către o altă companie suedeză, Volvo, care intenționează să îl utilizeze în fabricarea vehiculelor și componentelor de ultimă generație, scrie The Guardian.
Potrivit Hybrit, livrările de „oțel verde” către Volvo sunt doar o probă înainte de startul producției comerciale în masă, programat în 2026. Volvo, însă, a anunțat că va începe în acest an producția de vehicule prototip și componente care să includă oțelul verde.
Producția de oțel pe bază de cărbune reprezintă aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar succesul în producția de oțel verde ar revoluționa nu doar siderurgia, dar și producătorii de echipamente grele, de mașini sau constructorii.
Hybrit a început în urmă cu un an operațiunile de testare a acestui material la fabrica sa din orașul Lulea, din nordul Suediei și își propune să înlocuiască cărbunele metalurgic, necesar în mod tradițional pentru fabricarea oțelului pe bază de minereu, cu energie electrică regenerabilă și hidrogen. De altfel, hidrogenul este o parte esențială a planului UE de a atinge obiectivul de neutralitate climatică din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050.
Compania Hybrit este deținută de producătorul de oțel SSAB, compania publică de energie Vattenfall și compania minieră suedeză LKAB.
SSAB, compania suedeză înființată în 1978 și specializată în prelucrarea materiei prime în oțel, produce 10% dintre emisiile de dioxid de carbon ale Suediei și 7% dintre cele produse în Finlanda.
„Scopul este să livrăm oțel verde pe piață și să dezvoltăm tehnologia la scară industrială încă din 2026”, au precizat reprezentanții SSAB.
O altă companie interesată să dezvolte tehnologii pentru producerea oțelului verde, H2 Green Steel, intenționează să construiască în nordul Suediei o fabrică pentru producerea oțelului fără combustibili fosili, inclusiv o instalație de hidrogen sustenabilă, care să devină funcțională începând cu anul 2024.