g20.org
Îngrijorări legate de relansarea economică din cauza variantei Delta, recunoașterea prețului carbonului ca pârghie de luptă împotriva schimbărilor climatice și taxarea multinaționalelor reprezintă principalele puncte de pe agenda reuniunii G20 Finanțe de la Veneția, unde au fost aprobat acordul istoric privind „o nouă arhitectură fiscală internațională”.
Acest acord, la care au aderat la acest stadiu 132 de țări, fusese adoptat săptămâna trecută în cadrul OCDE, potrivit boursorama.com. Considerat o veritabilă armă împotriva paradisurilor fiscale, acordul vizează, pe de o parte, o repartizare mai echitabilă între țări a “drepturilor de a impozita” profiturile multinaționalelor, respectiv dreptul de a impozita aceste companii în țările în care realizează efectiv profitul.
Cealaltă componentă constă în instaurarea unui impozit minim mondial. Dacă G20 a preluat obiectivul unui impozit de cel puțin 15%, o serie de țări precum Franța, Germania sau Argentina doresc o cotă mai mare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Riscurile pentru relansare
Dacă situația economică mondială “s-a îmbunătățit, grație avansului vaccinărilor”, G20 reamintește că pagina crizei nu a fost încă întoarsă definitiv.
Relansarea rămân expusă riscurilor legate în special de “propagarea noilor variante de Covid-19” și de ritmurile inegale în ceea ce privește vaccinarea, arată comunicatul final al reuniunii.
Miniștrii de Finanțe au reafirmat intenția de a “continua susținerea pentru relansare, evitând abandonarea de manieră prematură a măsurilor de susținere” pentru economie.
Dar, în momentul în care cresc îngrijorările legate de inflație iar Banca Centrală Europeană și Fed își revizuiesc strategiile, G20 are grijă să lege această susținere de “mandatele băncilor centrale – inclusiv în materie de stabilitate a prețurilor”.
Accesul la vaccinuri
În timp ce țările dezvoltate vaccinează populație de luni de zile, statele sărace se află mult în urmă. Vineri, la Veneția, secretarul general al ONU Antonio Guterres a îndemnat membrii G20 să fie “solidari” cu țările în curs de dezvoltare.
“În condițiile în care 70% din populație este vaccinată în anumite țări dezvoltate, această cifră este sub 1% pentru țările cele mai sărace”, a afirmat el.
Chiar înaintea deschiderii reuniunii G20, directoarea generală a FMI Kristalina Georgieva ceruse membrilor “o acțiune urgentă”, în special pentru distribuirea vaccinurilor pentru cei mai săraci, alături de investiții pentru accelerarea producției lor.
Ajutor financiar pentru țările sărace
G20 și-a afișat susținerea față de inițiativa Fondului Monetar Internațional (FMI) de a majora susținerea pentru țările cele mai vulnerabile, sub forma unei noi emisii de drepturi speciale de tragere (DTS) în valoare de 650 miliarde de dolari.
Luna trecută, liderii G7 anunțaseră că vor să mobilizeze 100 de miliarde de dolari din această sumă pentru a susține în special economiile țările africane.
Fără a menționa această sumă, G20 speră în comunicatul său la “contribuții din partea tuturor țărilor în măsură să o facă pentru a atinge un obiectiv ambițios în favoarea țărilor vulnerabile”.
În noiembrie 2020, țările G20 adoptaseră un “cadru comun” pentru a ușura povara datoriilor țărilor în curs de dezvoltare.
Prețul carbonului
Comunicatul final al G20 menționează prețul carbonului ca un posibil instrument de luptă împotriva schimbărilor climatice.
Este vorba de o premieră într-un comunciat G20 Finanțe, după cum a remarcat ministrul francez Bruno Le Maire.
Secretarul american al Trezoreriei Janet Yellen ceruse vineri omologilor săi din G20, care concentrează “80% din emisiile de CO2” ale planetei, să ia măsuri “imediate” pentru a “decarboniza economia”.
Bruno Le Maire a avansat ideea unui “preț minim” al carbonului pentru a depăși obstacolul politic al aplicării unui preț unic și global.