Privatizarea Aversa. Familia Topolinski anunță că a câștigat definitiv în instanță procesul împotriva AAAS. Compania spune că va începe un proiect imobiliar în 2023, de peste 500 milioane de euro

Redacția sept. 22, 2022 0 comentarii
Aversa

Familia de investitori Topolinski anunță că Skylight Residence SRL, companie pe care o deține, anunță că a câștigat ultimul apel împotriva Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) în cazul privatizării Aversa, după ce Curtea de Apel București a decis că dezvoltatorul a îndeplinit toate obligațiile impuse prin licitația desfășurată în septembrie 2013.

Dezvoltatorul imobiliar va prelua acum proprietatea terenului de 97.000 mp, intenționând să demareze lucrările de construcție a proiectului cu utilizare mixtă, de peste 500 de milioane euro, Skylight Residence în 2023, arată compania.

Acest proiect va cuprinde, conform companiei, peste 35% din teren organizat ca spații verzi (comparativ cu procentul minim impus de 30%), peste 2.200 de apartamente, 89.000 mp de spații de birouri organizate în forma unui campus IT și 8.540 mp suprafață de vânzare în cadrul spațiilor comerciale. Spațiile verzi vor include 5 parcuri private cu piscine, piste de alergare, zone de lectură, parcuri pentru câini și spații de întâlnire. De asemenea, va include o școală primară cu o capacitate de 250 de locuri pentru elevi, trei grădinițe (cu o capacitate totală de 150 de locuri pentru copii) și trei creșe (de asemenea pentru 150 de copii).

Primăria Sectorului 2 a acordat în luna mai a acestui an autorizație de demolare pentru firma Skylight Residence pentru clădirile care ocupă cele aproape 10 hectare ale fostei fabrici de pompe Aversa, pentru care s-a și început atunci demolarea.

Istoria fabricii Aversa

Povestea platformei industriale Aversa începe în 1882 când un cetățean german deschide acolo o turnătorie. Apoi, este înființată întreprinderea metalurgică „Dumitru Voina”. În al doilea război modial aici se fabricau țevi de tun și piese pentru mitraliere, potrivit digi24.ro.

După naţionalizarea întregii industrii, în anul 1948, acest stabiliment a fost redenumit Uzinele Metalurgice ,,Vasile Roaită” şi un an mai târziu a fuzionat cu „Iremar”, o societate de dată mai recentă, care funcţiona din anul 1945 cu scopul de a produce şi comercializa material rulant, și care producea între altele utilaje agricole.

După 1963, fabrica se profilează doar pe producerea de pompe, devenind Uzina de Pompe Bucureşti şi mai târziu S.C. Aversa S.A. Bucureşti. Aici s-au făcut pompele care aduceau apa din Dunăre în sistemele de irigaţii și pompe pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă.

La revoluție fabrica avea circa 4.000 de angajați, apoi a început declinul.

În 1993, statul îşi împarte pachetul de acţiuni între FPS, care ia 70% din fabrică, şi nou-înfiinţatul FPP IV Muntenia, care primeşte 30%.

Sub Guvernul Adrian Năstase, succesoarea FPS, AVAS, începe discuţiile pentru privatizare.

Un contract de privatizare se semnează abia în noiembrie 2004. Pentru preluarea afacerii cu pompe se înscriu două consorţii. Primul, IMSAT SA – ANTICOROSIV SA, se retrage înainte de deschiderea ofertei. Al doilea, format în jurul companiei italiene TERMOMECCANICA, devine automat câştigător. Statul îşi negociază vânzarea pachetului de 66% din acţiuni cu 500.000 de euro, sumă la care compania italiană urma să adauge investiţii de 3,2 milioane de euro în trei ani. Dar licitația s-a anulat.

Fabrica a intrat în insolvență, decizia fiind una controversată, iar falimentul este declarat în ianuarie 2012.

În 2013 este vândută la licitație. Inițial, Ministerul Economiei, care avea în subordine Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), actuala Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), a stabilit prețul de vânzare al fabricii Aversa la 35 milioane de euro. Dar, pentru că nu s-a prezentat nimeni prețul a fost redus la jumătate, 17,3 milioane euro. Acesta a fost prețul pentru care s-a vândut fabrica Aversa către asocierea BLUE DIAMOND ESTATE SRL și AUTOPLAST ENGINEERING, ambele controlate prin intermediul unui offshore cipriot de afaceristul canadian Michael Topolinski.

Sursa foto: Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.