sursa foto: Pexels.com
Pentru a putea asigura suficiente stocuri de produse alimentare pentru consumul intern, Guvernul propune în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență pentru producători și comercianți. Astfel, noile reglementări ar putea obliga producătorii, depozitarii și comercianții de produse agricole și alimentare să raporteze lunar stocurile către stat. George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România(AMRCR) este de părere că o astfel de ordonanță în esență nu este una negativă, AMRC raportând stocurile încă din timpul pandemiei.
„Noi am raportat cantitatea din timpul pandemiei. Există pe baza unei colaborări pentru că Ministerul Agriculturii este un organism de politici publice și de peste 1 an de când noi trimitem către Ministerul Agriculturii stocurile la nivel centralizat la o serie de alimente de bază. Probabil că acum au simțit nevoia să o facă obligatoriu și să extindă categoria și la producători. În contextul pandemiei și al acestui război, nu putem spune că este o intruziune și noi oricum colaborăm cu instituțiile. Ne gândim că acest lucru e făcut în ideea de a fi în măsură pentru a putea evalua un nivel de securitate alimentara pe piața din România”, a declarat George Bădescu pentru Economedia.
Acesta spune că membrii AMRC au raportat și raportează în continuare prețurile la Consiliul Concurenței, trimise într-o variantă securizată pentru ca datele să nu fie făcute publice. Cu alte cuvinte, cel care transmite informația o poate face sub protecția anonimatului.
Întrebat despre posibilitatea ca secretele comerciale ale companiilor să fie dezvăluite unui public mai larg, George Bădescu a spus că depinde foarte mult de cum va funcționa platforma Ministerului Agriculturii. Acesta precizează că până în prezent, cei din AMRC nu s-au confruntat cu probleme de securitate atunci când au raportat în trecut cantitățile și prețurile.
De aceeași părere este și Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta, care spune că o astfel de lege nu ar trebui să aibă impact negativ, cel puțin pentru producătorii cinstiți. În ceea ce îi privește pe agricultorii care nu doresc să declare stocul, șeful Sindalimenta spune că au ceva de ascuns, cumpără o anumită cantitate de marfă la negru, fără să o raporteze.
„Discutăm despre mărfuri care trebuie impozitate în funcție de profitul realizat de fiecare firmă și din acest punct de vedere nu văd ce măsuri negative ar putea avea asupra producătorilor și procesatorilor. De ce să mă ascund? Dacă ascund că am pe stoc o anumită cantitate pe care urmează să o vând, înseamnă că am cumpărat o cantitatea la negru. Sunt niște obligații pe care le avem către statul român. A te feri de astfel de prevederi nu mi se pare un lucru corect”, precizează Dragoș Frumosu, șeful Sindalimenta.
Pe de altă parte, Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), nu este de acord cu o astfel de prevedere având în vedere că producătorii raportează deja aceste stocuri la alte instituții. „Din moment ce am raportare lunară pe stocuri la ANAF, APIA, de ce trebuie să mai ai o lege în acest sens”.
Acesta mai spune că unii producători nu sunt digitalizați, fiindu-le în esență greu sau imposibil să transmite aceste cantități în format online.
Proiectul de OUG ar putea, paradoxal, să nu prevină o criză alimentară
Potrivit proiectului de ordonanță, lipsa unor informații privind cantitățile de produse agricole și alimentare existente pe teritoriul României ar putea conduce la un dezechilibru între cerere și ofertă, fără a veni însă în sprijinul afirmației cu studii în acest sens.
Deși Dragoș Frumosu spune că această prevedere este una corectă față de producătorii care nu au nimic de ascuns, acesta spune că problema majoră este că o astfel de lege nu va duce către evitarea unei crize alimentare deoarece statul nu poate interveni, doar în cazul în care ar cumpăra direct anumite produse și le-ar ține apoi în depozite.
„Ceea ce mi se pare forțat este măsura în sine pentru că nu aflăm decât statistic anumite cantități. Statul nu poate sa intervină în niciun fel, doar în situația în care statul ar cumpăra anumite produse și le-ar ține în depozite. În cazul în care producătorul primește un preț mai bun, acesta își va vinde marfa. Companiile private au acest drept. Nu poate statul să interzică acestora vânzarea producției”.
În esență, proiectul de lege ar fi bun doar statistic, însă acest lucru nu înseamnă că știind cantitățile, statul poate să cumpere în secunda doi produsele și își poate crea obligativitatea evitării unei crize alimentare, explică Dragoș Frumosu.
Marii comercianți spun că nu amenzile sunt modalitatea prin care companiilor vor respecta legea
În ceea ce privește sancțiunile pentru comercianții și producătorii care nu doresc să își dezvăluie secretele comerciale, pot primi amenzi între 500.000 lei și un milion de lei. În acest sens, George Bădescu, reprezentantul AMRCR, spune că nu amenzile sunt modalitatea prin care companiilor vor respecta legea.
„Asistăm pe acest fond emoțional la un soi de atitudine foarte entuziastă în privința amenzilor. Dacă punem cap la cap toate amenzile care au fost votate în ultimele acte, putem observa că fie cei din legislativ nu știu exact ce fel de performanță economică există, economia reală, fie și-au propus până la urmă ca această atitudine generală mai pronunțat sancționatoare să fie preponderentă, însă din ce am văzut noi până acum, acest tip de situații au avut efecte invers decât cele dorite”, mai precizează George Bădescu.
Acesta spune că trebuie să existe un echilibru și nu trebuie mers unilateral pe această variantă a pedepselor drastice deoarece, de obicei, există mereu tendința unor abuzuri, iar cei care cad la mijloc sunt cei care încearcă să respecte legea.
Ce prevede proiectul de lege OUG
Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care ar obliga producătorii, depozitarii și comercianții de produse agricole și alimentare să raporteze lunar stocurile către stat.
Produsele vizate pentru raportare sunt: legume, fructe, cereale, semințe de oleaginoase și produse derivate, legume furajere, semințe certificate, carne și produse din carne cu termen de valabilitate mai mare de 10 zile (inclusiv conserve), lapte și produse din lapte, produse de panificație, conserve, apă, orez, plante aromatice, sare, condimente, ceaiuri, zahăr, miere, drojdie.
Ar urma să facă excepție de la raportare doar comercianții cu magazine sub 400 metri pătrați și operatorii cu stocuri sub 10 tone (la legume și fructe), 25 tone (cereale), 20 tone (semințe), 50 kg (miere).
Operatorii sunt obligați să transmită datele despre stocuri la Ministerul Agriculturii până la data de 15 a fiecărei luni. Verificarea stocurilor se face de către Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor.
Astfel, pentru a putea centraliza toate datele, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va implementa o platformă de baze de date, actualizată periodic, dedicată centralizării stocurilor de produse agroalimentare deținute de producători, depozitari, procesatori și comercianți, pentru a avea o imagine completă și complexă asupra cantităților de produse agroalimentare disponibile la nivel național. În acest sens, a fost elaborat un proiect de ordonanță de urgență, act normativ aflat pe circuitul de avizare interministerială.
Datele introduse vor avea caracter confidențial, iar verificarea corectitudinii informațiilor introduse va fi realizată de către persoane împuternicite de către MADR și MFP, conform competențelor legale.
Metodologia de raportare, colectare, centralizare și prelucrare a datelor privind stocurile, precum și operaționalizarea platformei vor fi stabilite prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.