Sursa foto: Facebook / RWEA - Asociatia Romana pentru Energie Eoliana
Producția de electricitate a României este astăzi, 11 aprilie, de peste 9.200 de MW, o cantitate mare, mai ales în condițiile unui consum casnic și, mai ales industrial, scăzute, datorită situației dificile în care se găsesc marile fabrici energointensive. Este suficient de spus că Alro Slatina și Liberty Galați (fostul Sidex), adică cei mai mari consumatori industriali din țară, nu funcționează la nici măcar jumătate din capacitate.
Astfel, la ora 10.50, potrivit datelor interactive Transelectrica, se produceau 9.285 MW, din care 2.113 MW plecau la export, adică 20% din toată producția. Doar 7.000 de MW sunt pentru consumul intern. Pe primul loc în sursele de producție este energia hidro, cu 3.041 MW, urmată de energia eoliană, cu 2.646 MW. Este multă apă de uzinat la Hidroelectrica, datorită precipitațiilor abundente, și bate și vântul, în așa fel încât aproape toate morile de vânt produc energie (circa 3.100 MW capacitate instalată în eolian). Practic, cele două surse „verzi” acontează aproape două treimi din toată producția de energie a României. Abia pe locul trei la producție găsim energia nucleară, care merge în bandă, la circa 1.400 MW, apoi cărbunele, hidrocarburile și fotovoltaicul.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Proporția exportului în total producție era mult mai mare azi, de dimineață, la 04.00, când 2.504 MW se exportau, la o producție totală de 7.771 MW, adică 30% din toată energia făcută în România mergea la export. Vedem, în fapt, cum sinusoida exportului de energie o urmează îndeaproape pe cea a producției de energie eoliană, adică tocmai această energie se exportă, în mare parte. Nu ar trebui să fie o surpriză, pentru că această energie (laolaltă cu cea fotovoltaică) este cea mai ieftină din piață. Este ieftină pentru că este subvenționată de toți consumatorii de curent din România, prin sistemul certificatelor „verzi”.
Unde se duce această energie ieftină? Răspunsul îl găsim pe bursa de energie OPCOM, la statisticile privind piața. Observăm aici că România, practic pe toate intervalele orare ale zilei, este net exportator de energie, iar exporturile se împart între Ungaria și Bulgaria. În fiecare oră pleacă la vecini cel puțin 1.500 MW, cu vârfuri și de 2.300 de MW, pentru că piața românească este conectată cu cea a vecinilor, iar energia ieftină migrează către piața mai scumpă, pe principiul vaselor comunicante.
Per total, cel mai mare producător de energie al României este Hidroelectrica, cu circa 6.500 MW putere instalată. Cărbunele, teoretic, are o capacitate mai mare, de peste 10.000 de MW. Practic însă, mare parte din capacități nu mai funcționează, fie pentru că sunt depășite moral și fizic, fie că nu pot găsi loc în piață, din pricină că energia pe care o produc este mult prea scumpă.