Sursa foto: Pixabay
Proiectul Guvernului privind legea 5G, care ar putea scoate compania Huawei de pe piața românească de telecomunicații 5G, a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților, cu 277 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 23 abţineri. Proiectul va fi transmis Senatului, care este cameră decizională.
Legea are ca obiectiv adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G în vederea prevenirii, contractării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.
Guvernul a aprobat în 15 aprilie proiectul legii 5G și l-a trimis pentru vot în procedură de urgență în Parlament, în ciuda unei campanii intense de lobby a companiei Huawei. În afara Huawei, mai mulți jucători din piața telecom reclamă faptul că prevederile proiectului de lege vor duce la creșterea exponențială a costurilor, dat fiind că trebuie să înlocuiască rapid echipamentele actuale furnizate de producătorul chinez.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Proiectul dă ultimul cuvânt Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în ce privește autorizarea proiectelor și exclude de facto compania chineză Huawei de la operațiunile de realizare a echipamentelor.
Potrivit proiectului, pentru a putea participa la construirea rețelelor de telecomunicații 5G în România, companiile trebuie să îndeplinească mai multe condiții concomitent:
- a) nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
- b) are o structură transparentă a acţionariatului;
- c) nu are un istoric de conduită corporativă neetică;
- d) se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente
Or, în ce privește compania chineză Huawei, aceasta e supusă unor sancțiuni din partea SUA pentru conduită corporativă neetică și se supune unui sistem juridic opac – cel chinez – care nu impune practici corporative transparente.
Proiectul de Lege aprobat de Guvern mai prevede că autorizarea va fi acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT). Aviz conform însemnă aviz care trebuie respectat obligatoriu de premier.
Proiectul arată că avizul conform al CSAT ”se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale” – trimitere la parteneriatul strategic cu SUA, care au adoptat o poziție extrem de critică la adresa Chinei în general și a companiei Huawei în particular.
CSAT este o instituție condusă de președintele României, din care fac parte mai mulți miniștri și șefi de servicii secrete. Deciziile în CSAT se iau cu unanimitate. Președintele Iohannis a spus în repetate rânduri că își dorește ca România să realizeze rețeaua 5G cu parteneri din statele membre NATO.
Mai mult, proiectul prevede ca și tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a legii şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani. După 5 ani, acestea trebuie înlocuite.
Citește aici proiectul de lege integral
Pentru a fi adoptat, proiectul trebuie votat de Parlament și promulgat de președintele Klaus Iohannis.
Recent, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a declarat că întreaga coaliţie de guvernare şi-a exprimat un punct de vedere favorabil în privinţa proiectului de lege 5G în ansamblul său.
Declarațiile sale au venit după ce ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a cerut Parlamentului să amâne dezbaterea proiectului Legii pentru rețelele 5G, în ciuda faptului că textul a fost adoptat de guvern și agreat în cadrul coaliției. O decizie care l-a „surprins” pe premierul Florin Cîțu, care a spus că nu a știut nimic despre inițiativa colegului său de guvern.