Sursa foto: pixabay
Proiectul conductei de petrol din portul grecesc Alexandroupoli până în portul bulgăresc Burgas se află pe agenda Bulgariei, Greciei și României în contextul nevoii unei mai mari interconectări energetice, de transport și digitale în Europa de Sud-Est, scrie publicația grecească Pame Evro, citată de Rador Radio România.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat acest lucru după întâlnirea trilaterală dintre Bulgaria, Grecia și România din orașul bulgăresc Varna.
Prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a găzduit reuniunea la care au mai participat Kyriakos Mitsotakis, omologul său român, Marcel Ciolacu, ministrul energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, precum și vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas și comisarul european pentru transporturi, Adina Valean.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
După discuții, Mitsotakis a subliniat marea importanță a conductei și rolul important al Greciei, care „garantează securitatea energetică a întregii Europe de Sud-Est”.
Conducta petrolieră, despre care se discută încă din 1994, a fost repusă pe masă de guvernele interimare ale președintelui bulgar Rumen Radev. Bulgaria și Grecia au creat chiar grupuri de lucru care au început să lucreze anul acesta și au semnat un memorandum pentru acest proiect.
„Exporturile de gaz natural către vecinii noștri din nord au crescut de patru ori, ne îndreptăm spre Moldova”, a spus Mitsotakis pentru a arăta importanța conexiunii energetice din Balcani în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei.
Premierul grec a propus chiar ca următoarea întâlnire trilaterală să aibă loc „în frumosul și primitorul oraş Alexandroupoli, ceea ce ar simboliza importanța pe care o acordăm acestei noi conexiuni între cele trei țări”.
Ruta petrolieră din Grecia până în Bulgaria
Deocamdată, construcția conductei pare să prezinte un interes strategic pentru Bulgaria, din cauza preconizatei independenţe faţă de petrolul rusesc, care este livrat în prezent prin nave-cisternă pe Marea Neagră direct la rafinăria din Burgas. Utilizarea unui alt tip de petrol ar îngreuna și mai mult traficul deja intens prin Strâmtoarea Bosfor, ceea ce ar putea duce la o incertitudine în privinţa aprovizionării, dar și la taxe mai mari pentru transportul țițeiului.
Demararea proiectului trebuie votată de parlament. Construcția conductei de petrol pornind de la Alexandroupoli înseamnă că țițeiul va fi transportat printr-o conductă între Marea Egee și Marea Neagră, iar acest lucru prezintă interes pentru toate țările din regiune care depind de aprovizionarea cu petrol rusesc.
În același timp, însă, conducta de petrol prezintă interes și pentru compania rusă Lukoil, care administrează rafinăria de la Burgas. Compania rusă se teme de o lipsă a materiilor prime după expirarea derogării pentru funcționarea rafinăriei, în condiţiile în care rafinăria prelucrează între 7 şi 10 milioane de tone de petrol pe an.
Compania rusă a anunțat că se pregătește să treacă la prelucarea de petrol nerusesc începând cu sfârșitul anului 2024. Construcția conductei va permite companiei Lukoil să-și exporte producția mai ușor și să reducă dependența Rusiei de Turcia.
Pentru prima dată, ideea unei conducte de petrol care să lege Marea Neagră de Marea Egee a fost discutată la sfârșitul anului 1997, când, la propunerea Greciei, a fost creată o comisie care să studieze posibilitățile. Cu toate acestea, atunci Rusia nu a manifestat nici un interes.
Ulterior, conducta (285 km) a devenit parte a așa-numitului Grand Slam – trei proiecte energetice majore convenite între președinții Rusiei și Bulgariei, Vladimir Putin și Georgi Pîrvanov, în ianuarie 2008, cu o capacitate estimată la 35 de milioane de tone de țiței pe an, care ar fi putut fi crescută la 50 de milioane de tone.
Construcția conductei de petrol a fost estimată atunci la 1,3-1,9 miliarde de dolari. De asemenea, a fost planificată o creștere a capacității terminalelor la cele două porturi, inclusiv cu rezervoare de petrol de peste 600 de mii de tone la Burgas și 1,2 milioane de tone la Alexandroupoli.
Organizațiile de mediu, companiile din turism, primăriile din Burgas și Pomorie, precum și GERB s-au opus proiectului, argumentând că beneficiile conductei sunt doar pentru Rusia și Grecia, iar pentru Bulgaria există doar riscuri.
Acum, însă, direcția conductei trebuie inversată – din Grecia până în Bulgaria. Refuzul Bulgariei de a construi conducta a fost anunțat în 2010 de prim-ministrul de atunci Boiko Borisov (GERB), iar acordul trilateral dintre Rusia, Grecia și Bulgaria de construire și exploatare a conductei a fost denunțat de parlament în martie 2013.
Bulgaria și Grecia dețin fiecare 24,5%, iar Rusia – 51% din compania internațională de proiecte Trans-Balkan Pipeline BV, care este înregistrată în Țările de Jos. Cota bulgară este deținută de compania de proiect Burgas-Alexandroupolis EAD. Compania nu a fost încă lichidată, iar pentru 2019 a declarat chiar şi o cifră de afaceri de 46 mii de leva.
Energie și conectivitate rutieră
Premierul român a evidențiat importanța Coridorului Sudic de Transport, care va sprijini redresarea Ucrainei, și a anunțat intenția de a construi un nou pod între Giurgiu și Ruse, un nou punct de frontieră între Bulgaria și România, precum și creșterea capacității de navigație pe Dunăre, adică așa-numitul proiect „Fast Danube”.
Printre proiectele viitoare în cadrul dezvoltării coridoarelor verticale de transport rutier, a fost discutat și un nou coridor feroviar care leagă Marea Baltică de Marea Egee și Marea Neagră.
„Europa nu își mai permite luxul de a a fi deconectată, de a nu avea drumuri care să lege țările vecine, să nu aibă conectivitate energetică și, prin urmare, să fie dependentă de factori externi”, a subliniat Nikolai Denkov. „Trebuie să fim cu toții împreună cu tot ce înseamnă cuvântul „împreună”.
Sursa: Pameevro/ Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu