sursa foto: Pexels
Erorile care afectează cheltuielile din bugetul UE au crescut, relevă raportul anual al Curţii de Conturi Europene (ECA), dat joi publicităţii și citat de Agerpres. Auditorii au identificat şi 15 cazuri de fraudă prezumată.
Potrivit auditorilor, conturile UE pe 2021 oferă o imagine corectă şi fidelă şi veniturile pot fi considerate lipsite de eroare, însă plăţile continuă să fie afectate de prea multe erori.
De asemenea, auditorii au identificat riscuri în ceea ce priveşte fondurile UE care au fost puse la dispoziţie ca răspuns la criza provocată de coronavirus şi la războiul de agresiune din Ucraina.
Pentru prima dată, raportul include o opinie separată cu privire la instrumentul temporar de redresare al UE, şi anume Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR). Auditorii au constatat că nivelul global de eroare al cheltuielilor din bugetul UE a crescut în 2021, ajungând la 3% (faţă de 2,7% în 2020).
Aproape două treimi din cheltuielile auditate (63,2%) au fost considerate cu risc ridicat, de asemenea în creştere faţă de 2020 (59%) şi faţă de anii anteriori. Normele şi criteriile de eligibilitate care reglementează acest tip de cheltuieli sunt adesea complexe, ceea ce creşte probabilitatea producerii de erori.
Cheltuielile cu risc ridicat continuă să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare, estimat pentru 2021 la 4,7% (faţă de 4% pentru 2020).
La fel ca în ultimii doi ani, auditorii au concluzionat că nivelul de eroare pentru cheltuielile cu risc ridicat era generalizat şi au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE din 2021.
“Nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficienţei sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în deplină conformitate cu normele UE şi cu normele naţionale”, se arată în comunicat.
Totuşi, în cursul activităţilor lor, auditorii au identificat şi 15 cazuri de fraudă prezumată (în comparaţie cu 6 pentru 2020). Aceste cazuri au fost semnalate Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care a deschis deja 5 investigaţii. În paralel, Curtea a raportat unul dintre aceste cazuri şi către Parchetul European (EPPO), împreună cu un caz suplimentar pe care îl identificase în 2021.
“Confruntată cu un război de agresiune în Ucraina, cu penuria de energie, cu pandemia de COVID-19 şi cu schimbări climatice, UE este nevoită să facă faţă în acelaşi timp consecinţelor unei serii fără precedent de crize. Un astfel de mediu creează riscuri şi provocări sporite pentru finanţele UE. De aceea, este cu atât mai important ca aceste finanţe să fie gestionate de Comisia Europeană cu rigurozitate şi eficacitate. Prin ceea ce face, Curtea joacă un rol important în a asigura acest lucru”, a declarat Tony Murphy, preşedintele Curţii de Conturi Europene.
Anul acesta, auditul a acoperit pentru prima dată MRR, componenta principală a pachetului NextGenerationEU (NGEU), în valoare de 800 de miliarde de euro, menit să atenueze consecinţele economice ale pandemiei. Spre deosebire de cheltuielile din bugetul UE, care se bazează pe rambursarea unor costuri şi pe respectarea unor condiţii, în cadrul MRR, statele membre primesc fonduri dacă îndeplinesc jaloanele sau ţintele predefinite.
În 2021, a fost efectuată o singură plată din MRR, către Spania. Auditorii au constatat că unul dintre cele 52 de jaloane incluse în cererea de plată a Spaniei nu fusese îndeplinit în totalitate, dar nu au considerat că impactul asociat este semnificativ.
În schimb, auditorii au identificat deficienţe ale modului în care Comisia a evaluat îndeplinirea jaloanelor şi solicită ca viitoarele evaluări de acest tip să fie îmbunătăţite. Auditorii observă că respectarea altor norme ale UE şi norme naţionale nu face parte din evaluarea Comisiei cu privire la legalitatea şi regularitatea plăţilor în cadrul MRR şi, prin urmare, nu este acoperită de opinia Curţii. Acest aspect va fi analizat separat în cadrul unor audituri viitoare, odată ce activitatea conexă a Comisiei Europene va fi fost finalizată. În plus, eficacitatea diferitelor reforme incluse în jaloane va fi mai degrabă un subiect pentru viitoare rapoarte speciale.
Răspunsul la pandemie şi la războiul de agresiune din Ucraina intensifică riscurile bugetare, atrage atenţia ECA.
Expunerea totală a bugetului UE la obligaţii viitoare posibile aproape s-a dublat în 2021, de la 131,9 miliarde de euro la 277,9 miliarde de euro. Această creştere se explică în principal prin emiterea de obligaţiuni în valoare de 91 miliarde de euro pentru finanţarea pachetului NGEU şi prin majorarea cu 50,2 miliarde de euro a asistenţei financiare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă şi lucrătorii afectaţi de pandemie.
Auditorii avertizează şi cu privire la riscurile pe care războiul de agresiune din Ucraina le prezintă în raport cu bugetul UE. La sfârşitul anului 2021, Ucraina avea credite în curs cu o valoare nominală de 4,7 miliarde de euro acordate în cadrul mai multor programe ale UE. Banca Europeană de Investiţii a acordat de asemenea Ucrainei o serie de împrumuturi, în valoare totală
de 2,1 miliarde de euro, acoperite de garanţii din partea UE.
Angajamentele restante din bugetul UE au scăzut în 2021, în principal din cauza întârzierilor în execuţia fondurilor în gestiune partajată în cadrul CFM 2021 – 2027 şi se ridicau la 251,7 miliarde de euro la sfârşitul exerciţiului 2021 (faţă de 303,2 miliarde de euro în 2020).
Cu toate acestea, angajamentele restante totale (care includ 89,9 miliarde de euro pentru NGEU) au atins un nivel-record de 341,6 miliarde de euro.
Curtea subliniază că persistă diferenţe semnificative între statele membre în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI) din bugetul 2014 – 2020. În timp ce Irlanda, Finlanda şi Cipru, de exemplu, au solicitat mai mult de trei sferturi din banii care le-au fost alocaţi, cele trei ţări cu cea mai scăzută rată de absorbţie (Croaţia, Slovacia şi Malta) utilizaseră doar puţin peste jumătate din fondurile angajate pentru ele.
De asemenea, în raportul lor, auditorii fac trimitere la notificarea scrisă adresată de Comisie Ungariei în luna aprilie 2022, care a declanşat o procedură ce poate duce la măsuri impuse împotriva unui stat membru pentru încălcări ale statului de drept. În raportul său anual privind gestionarea şi performanţa bugetului UE, care conţine informaţii-cheie referitoare la controlul intern şi la gestiunea sa financiară, Comisia nu prezintă modul în care această notificare ar putea afecta regularitatea cheltuielilor în Ungaria.
În 2021, cheltuielile din bugetul UE s-au ridicat la un total de 181,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2,4% din totalul cheltuielilor publice ale statelor membre şi 1,3% din venitul naţional brut al acestora. Luând în considerare cheltuielile prin MRR, plăţile totale din partea UE s-au ridicat la 228 miliarde de euro în 2021. Aproximativ trei sferturi din această sumă au
fost cheltuite prin aşa-numitul mecanism de “gestiune partajată”, în cadrul căruia statele membre distribuie fondurile, selectează proiecte şi gestionează cheltuielile UE.
În fiecare an, Curtea auditează veniturile şi cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale şi dacă operaţiunile de venituri şi de cheltuieli respectă normele aplicabile. O “opinie contrară” înseamnă că auditorii au identificat probleme generalizate. Pentru a putea formula o opinie, auditorii efectuează teste pe eşantioane de operaţiuni, cu scopul de a obţine estimări calculate statistic cu privire la măsura în care cheltuielile de la bugetul UE sunt afectate de eroare. Auditorii măsoară nivelul de eroare estimat pentru aceste cheltuieli în raport cu un prag de 2%, dincolo de care cheltuielile neconforme sunt considerate a fi semnificative.