România înregistrează o performanță scăzută în ceea ce privește majoritatea indicatorilor relevanți pentru economia circulară, cum ar fi (1) Puterea de cumpărare scăzută care influențează modelele de consum, (2) Lipsa unui sistem complet de management al deșeurilor în anumite părți ale țării, (3) Calitatea slabă a datelor și sistemul de raportare deficitar, arată un raport lansat joi de Banca Mondială.
Conform acestuia, tehnologia de reciclare este disponibilă, dar gradul scăzut de colectare a deșeurilor municipale împiedică recuperarea mai multor materii prime. Printre exemplele pozitive la nivel local se numără (1) Centrul municipal de colectare din Municipiul Iași, (2) Stația de compostare din județul Bihor, (3) Strategia pentru economie circulară Buzău 2020-2030.
Însă întreprinderile din România demonstrează o înțelegere și un interes în creștere față de modelele de afaceri ce includ aspecte de economie circulară, în special în sectorul managementului deșeurilor și al producției, arată documentul.
Potrivit acestuia, pentru a încuraja tranziția la economie circulară în România, Guvernul va trebui să îmbunătățească implementarea strategiilor și a legislației prin consolidarea monitorizării, raportării și aplicării. Alte măsuri propuse de Banca Mondială fac referie la încurajarea unor modele de afaceri care permit adoptarea unei economii circulare, îmbunătățirea fluxului de informații despre economie circulară și dezvoltarea legislației secundare pentru a îmbunătăți alinierea legislației naționale la cea din UE.
„România este abia la începutul tranziției de la o economie liniară la una circulară. În prezent, economia românească este circulară în proporție de doar 1,3%. În același timp, România este angajată în promovarea și adoptarea economiei circulare, inclusiv prin strategia națională recent adoptată de Guvern pentru a stimula această tranziție. Încurajăm Guvernul României să continue sprijinirea acestei agendei, inclusiv printr-un sprijin mai mare acordat întregului ecosistem”, a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria.
„Avem decalaje semnificative de recuperat, dar oportunitățile de dezvoltare sunt reale și acestea se bazează în mare măsură pe Strategia de economie circulară și cadrul instituțional pe care l-am creat. Se estimează ca aplicarea principiilor economiei circulare ar produce până în 2030 la nivel european aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă și o creștere a PIB-ului cu 0,5%”, a declarat László Borbély, Consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Banca Mondială a lansat pe 6 decembrie primul raport privind economia circulară în UE. Raportul denumit „Squaring the Circle: Policies from Europe’s Circular Economy Transition” trage un semnal de alarmă asupra faptului că, la nivel global, extracția de materii prime se ridică la peste 100 de miliarde de tone anual, cauzată de nivelurile persistent ridicate ale consumului de materiale în țările cu venituri mari, cât și de nevoile în creștere rapidă din economiile emergente. În același timp, informează că Europa își poate decupla creșterea economică de la utilizarea resurselor pe parcursul unui deceniu, iar țările din UE sunt lideri mondiali în promovarea tranziției la economia circulară.