Instabilitatea politică, coroborată cu deteriorarea echilibrelor macroeconomice, a determinat modificarea perspectivei ratingului suveran de la „stabilă” la „negativă” de către principalele trei agenții de rating la sfârșitul anului trecut și începutul anului 2025, iar o scădere a ratingului de țară ar conduce România în categoria nerecomandată investițiilor (junk) și ar genera dificultăți majore în ceea ce privește accesul la finanțarea și refinanțarea datoriei publice, scrie Banca Națională a României (BNR) în raportul asupra stabilității financiare aferent lunii iunie.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Riscurile sunt amplificate de faptul că o parte importantă a cheltuielilor publice are un caracter rigid sau permanent – cum ar fi salariile din sectorul public, pensiile sau alte transferuri sociale – ceea ce reduce flexibilitatea bugetară și capacitatea de ajustare rapidă în fața unor șocuri externe sau a creșterii costurilor de finanțare. În condițiile în care deținerile de titluri de stat reprezintă deja o pondere semnificativă din activele unor sectoare instituționale, cum ar fi băncile sau fondurile de pensii, continuarea și extinderea strategiei de diversificare a bazei de investitori și către alte sectoare este de natură să diminueze din riscurile generate de legătura puternică dintre sectorul public și anumite componente ale sistemului financiar”, arată BNR.
Activitatea economică a crescut într-un ritm redus și în primul trimestru al anului 2025, cu 0,3% în termeni anuali, pe seama temperării consumului și intensificării efectului negativ al exportului net. Cele mai recente estimări indică o redresare graduală și mai modestă decât s-a anticipat anterior a activității economice, până la 2,8% în anul 2026, în timp ce pentru anul 2025 prognozele au fost ajustate în sensul scăderii, de la 3,3% la 1,6%.
Încetinirea creșterii economice a fost însoțită de adâncirea deficitului bugetar, pe fondul majorării accentuate a cheltuielilor publice. Ponderea deficitului bugetar în PIB a fost de 9,3% în anul 2024 (metodologie ESA 2010), fiind cea mai ridicată între statele Uniunii Europene, la o distanță considerabilă față de următorul cel mai important deficit, respectiv cel din Polonia de 6,6%.
În primele patru luni ale anului 2025, execuția bugetară s-a încheiat cu un deficit de 2,95% din PIB (metodologie cash), cu 0,3 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent. Atingerea țintei de deficit prezintă un risc sistemic sever, transmite BNR.
„În absența unor măsuri de politică fiscală care să susțină ferm consolidarea fiscal-bugetară, atingerea țintei de deficit bugetar de 7 la sută prognozată în Planul bugetar-structural național pe termen mediu este grevată de incertitudini ridicate, cu atât mai mult cu cât, din perspectivă istorică, execuția bugetară s-a abătut în mod constant de la obiectivele pe termen mediu asumate în documentele de planificare fiscal-bugetară”, mai scrie BNR.
