Raport Comisia Europeană: Doar 24% dintre utilizatorii de internet din România utilizează serviciile publice digitale, în comparație cu media UE de 74%

Doar 24% dintre utilizatorii de internet utilizează serviciile de e-guvernare (servicii publice digitale), în comparație cu media UE de 74%, potrivit raportului Comisiei Europene privind stadiul evoluției deceniului digital.

România are un scor de 48 în ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni, față de media UE de 77. În mod similar, scorul pentru serviciile publice digitale pentru întreprinderi este de 45, sub media UE de 84, dar în curs de recuperare a decalajelor față de aceasta.

Aceste scoruri destul de scăzute sunt consecvente în diferitele dimensiuni ale studiului eGovernment Benchmark (de exemplu, asistența pentru utilizatori, ușurința în utilizarea telefoanelor mobile, transparența furnizării de servicii, designul și datele cu caracter personal, precum și formularele precompletate).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Comisia recomandă României să își intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice

Comisia Europeană transmite ca România să își intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice. În special, România ar trebui să continue să pună în aplicare rapid și eficient măsurile planificate, inclusiv prin intermediul PNRR deoarece acestea reprezintă o oportunitate majoră pentru transformarea digitală a administrației publice, cu beneficii semnificative pentru cetățeni și întreprinderi.

PNRR-ul din România a contribuit cu aproximativ 1 570 de milioane euro la transformarea digitală a administrației publice. În ceea ce privește evoluțiile importante din ultimul an, Legea interoperabilității nr. 242 din 20 iulie 2022 a intrat în vigoare și se așteaptă ca, pe termen mediu, să îmbunătățească semnificativ calitatea serviciilor publice, trasabilitatea și transparența. Odată cu implementarea platformei naționale de interoperabilitate, instituțiile publice nu vor mai avea dreptul de a solicita informații care se găsesc pe platforma națională de interoperabilitate, iar prezența fizică a cetățeanului la ghișeu va fi redusă treptat. În plus, serviciile publice digitale esențiale vor fi disponibile și la nivel transfrontalier.

„În plus, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 28 iunie 2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice în cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice a creat cadrul legal pentru platforma guvernamentală de cloud. Ordonanța clarifică diversele competențe și abordează preocupările privind confidențialitatea cetățenilor și transparența în ceea ce privește accesul la date de către instituțiile publice”, potrivit raportului CE.

Comisia este de părere că aceste măsuri au pus bazele unei transformări digitale profunde a sectorului public. Dacă sunt bine puse în aplicare, ele pot duce la integrarea și interoperabilitatea serviciilor; uniformitatea și accesibilitatea seturilor de date pentru utilizarea digitală; gestionarea și securitatea sporită a informațiilor; îmbunătățirea cooperării instituțiilor de stat cu cetățenii; și o mai bună gestionare a politicilor de sprijinire a bunăstării sociale și a protecției mediului.

„Sunt în curs de punere în aplicare măsuri suplimentare în acest domeniu și se așteaptă ca acestea să aducă beneficii cetățenilor și întreprinderilor pe termen scurt și mediu. Două exemple sunt: (i) dezvoltarea unui sistem electronic de achiziții publice, care operaționalizează formulare electronice standardizate pentru publicarea anunțurilor de achiziții publice; și (ii) dezvoltarea Sistemului de interoperabilitate tehnologică cu statele membre, care se va baza pe construirea nodului e-IDAS pentru România, interconectându-l cu nodurile e-IDAS din celelalte state membre și cu furnizorii români de identitate și servicii electronice.În ceea ce privește obiectivul e-ID, România nu a notificat încă niciun sistem de e-ID în temeiul Regulamentului e-IDAS de către România, dar o prenotificare este în curs de realizare. Se preconizează că investiția actuală de 200 de milioane euro finanțată prin PNRR va furniza până la 8,5 milioane de cărți de identitate electronice până în 2026 și semnături digitale autorizate”, potrivit proiectului.

De asemenea, Comisia mai transmite că România este implicată, prin intermediul unor entități publice și private, în două proiecte-pilot de amploare care testează portofelul european de identitate digitală într-o serie de cazuri de utilizare cotidiană (finanțate în cadrul Programului Europa Digitală, cu o cerere de finanțare totală de aproximativ 0,4 milioane de euro). În plus, este în curs de dezvoltare o Platformă software centralizată de identificare digitală (PSCID), cofinanțată de FEDR și care ar trebui să fie livrată până la sfârșitul anului 2023. Rezultatul preconizat este un registru național de identități electronice, care urmează să fie interconectat cu nodul e-IDAS și cu catalogul de servicii de e-guvernare.

Cele mai bune practici: Ghișeul.ro

Câteva proiecte în curs de desfășurare câștigă teren și ilustrează beneficiile serviciilor de e-guvernare pentru cetățeni și întreprinderi în ceea ce privește simplificarea și limitarea sarcinii administrative.

„Ghiseul.ro” este o platformă de plăți la nivel național și o aplicație online care este implementată de ADR și de Asociația Română de Plăți Electronice. Aceasta permite cetățenilor să vizualizeze și să plătească online taxe, impozite, amenzi etc. Cu ajutorul acesteia se pot efectua 400 de tipuri de plăți, iar până în prezent 1,8 milioane de cetățeni și întreprinderi au folosit platforma. În primele 3 luni ale anului 2023, 75 de instituții publice au început să folosească platforma pentru a primi plăți, iar 250 000 de utilizatori finali s-au înregistrat – indicând astfel că platforma are un succes din ce în ce mai mare.