Foto: USAMV
Doar 24% dintre utilizatorii de internet utilizează serviciile de e-guvernare (servicii publice digitale), în comparație cu media UE de 74%, potrivit raportului Comisiei Europene privind stadiul evoluției deceniului digital.
România are un scor de 48 în ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni, față de media UE de 77. În mod similar, scorul pentru serviciile publice digitale pentru întreprinderi este de 45, sub media UE de 84, dar în curs de recuperare a decalajelor față de aceasta.
Aceste scoruri destul de scăzute sunt consecvente în diferitele dimensiuni ale studiului eGovernment Benchmark (de exemplu, asistența pentru utilizatori, ușurința în utilizarea telefoanelor mobile, transparența furnizării de servicii, designul și datele cu caracter personal, precum și formularele precompletate).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Comisia recomandă României să își intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice
Comisia Europeană transmite ca România să își intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice. În special, România ar trebui să continue să pună în aplicare rapid și eficient măsurile planificate, inclusiv prin intermediul PNRR deoarece acestea reprezintă o oportunitate majoră pentru transformarea digitală a administrației publice, cu beneficii semnificative pentru cetățeni și întreprinderi.
PNRR-ul din România a contribuit cu aproximativ 1 570 de milioane euro la transformarea digitală a administrației publice. În ceea ce privește evoluțiile importante din ultimul an, Legea interoperabilității nr. 242 din 20 iulie 2022 a intrat în vigoare și se așteaptă ca, pe termen mediu, să îmbunătățească semnificativ calitatea serviciilor publice, trasabilitatea și transparența. Odată cu implementarea platformei naționale de interoperabilitate, instituțiile publice nu vor mai avea dreptul de a solicita informații care se găsesc pe platforma națională de interoperabilitate, iar prezența fizică a cetățeanului la ghișeu va fi redusă treptat. În plus, serviciile publice digitale esențiale vor fi disponibile și la nivel transfrontalier.
„În plus, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 28 iunie 2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice în cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice a creat cadrul legal pentru platforma guvernamentală de cloud. Ordonanța clarifică diversele competențe și abordează preocupările privind confidențialitatea cetățenilor și transparența în ceea ce privește accesul la date de către instituțiile publice”, potrivit raportului CE.
Comisia este de părere că aceste măsuri au pus bazele unei transformări digitale profunde a sectorului public. Dacă sunt bine puse în aplicare, ele pot duce la integrarea și interoperabilitatea serviciilor; uniformitatea și accesibilitatea seturilor de date pentru utilizarea digitală; gestionarea și securitatea sporită a informațiilor; îmbunătățirea cooperării instituțiilor de stat cu cetățenii; și o mai bună gestionare a politicilor de sprijinire a bunăstării sociale și a protecției mediului.
„Sunt în curs de punere în aplicare măsuri suplimentare în acest domeniu și se așteaptă ca acestea să aducă beneficii cetățenilor și întreprinderilor pe termen scurt și mediu. Două exemple sunt: (i) dezvoltarea unui sistem electronic de achiziții publice, care operaționalizează formulare electronice standardizate pentru publicarea anunțurilor de achiziții publice; și (ii) dezvoltarea Sistemului de interoperabilitate tehnologică cu statele membre, care se va baza pe construirea nodului e-IDAS pentru România, interconectându-l cu nodurile e-IDAS din celelalte state membre și cu furnizorii români de identitate și servicii electronice.În ceea ce privește obiectivul e-ID, România nu a notificat încă niciun sistem de e-ID în temeiul Regulamentului e-IDAS de către România, dar o prenotificare este în curs de realizare. Se preconizează că investiția actuală de 200 de milioane euro finanțată prin PNRR va furniza până la 8,5 milioane de cărți de identitate electronice până în 2026 și semnături digitale autorizate”, potrivit proiectului.
De asemenea, Comisia mai transmite că România este implicată, prin intermediul unor entități publice și private, în două proiecte-pilot de amploare care testează portofelul european de identitate digitală într-o serie de cazuri de utilizare cotidiană (finanțate în cadrul Programului Europa Digitală, cu o cerere de finanțare totală de aproximativ 0,4 milioane de euro). În plus, este în curs de dezvoltare o Platformă software centralizată de identificare digitală (PSCID), cofinanțată de FEDR și care ar trebui să fie livrată până la sfârșitul anului 2023. Rezultatul preconizat este un registru național de identități electronice, care urmează să fie interconectat cu nodul e-IDAS și cu catalogul de servicii de e-guvernare.
Cele mai bune practici: Ghișeul.ro
Câteva proiecte în curs de desfășurare câștigă teren și ilustrează beneficiile serviciilor de e-guvernare pentru cetățeni și întreprinderi în ceea ce privește simplificarea și limitarea sarcinii administrative.
„Ghiseul.ro” este o platformă de plăți la nivel național și o aplicație online care este implementată de ADR și de Asociația Română de Plăți Electronice. Aceasta permite cetățenilor să vizualizeze și să plătească online taxe, impozite, amenzi etc. Cu ajutorul acesteia se pot efectua 400 de tipuri de plăți, iar până în prezent 1,8 milioane de cetățeni și întreprinderi au folosit platforma. În primele 3 luni ale anului 2023, 75 de instituții publice au început să folosească platforma pentru a primi plăți, iar 250 000 de utilizatori finali s-au înregistrat – indicând astfel că platforma are un succes din ce în ce mai mare.