Raport Energy Policy Group: Exploatarea energiei solare, esențială pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale României până în anul 2050

Energia solară este esențială pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale României și pentru contribuția la traiectoria privind neutralitatea climatică a Uniunii Europene (UE) până în anul 2050, arată cel mai recent raport al Energy Policy Group.

Inițiativa REPowerEU a stabilit obiective ambițioase, vizând peste 320 GW capacitate instalată de energie solară (PV) până în 2025 și aproximativ 600 GW până în 2030. Printre motivele prioritizării energiei solare se numără rentabilitatea acesteia, ușurința cu care poate fi instalată și creșterea finanțării alocate din surse publice, notează raportul. Documentele strategice ale UE, precum Strategia privind energia solară, revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile (RED III) și Planul Industrial al Pactului Verde subliniază rolul esențial al energiei solare în atingerea obiectivelor europene.

În anul 2022, capacitatea instalată de energie solară din România era de 1,8 GW, ceea ce reflectă o creștere modestă în ultimii ani, comparativ cu țări din regiune precum Ungaria (4,2 GW) și Polonia (12,2 GW).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Dezvoltarea energiei solare în România a fost constrânsă de mai mulți factori, precum lipsa predictibilității legislației, întârzierile privind conectările la rețele și procesele birocratice. Aceste provocări au încetinit ritmul de expansiune, majoritatea capacității instalate fiind realizată între 2010 și 2016, pe fondul schemei de sprijin prin certificate verzi.

Recent, în contextul unor ținte europene mai ambițioase privind decarbonizarea, România a recunoscut importanța energiei eoliene și a făcut pași importanți pentru a sprijini dezvoltarea acesteia. Cea mai recentă variantă a Strategiei Energetice a României arată angajamentul privind extinderea capacității instalate în energie solară, vizând 8,2 GW până în 2030, 21,1 GW până în 2040 și 33,3 GW până în 2050.

Printre inițiativele importante se numără schema Contractelor pentru diferență (CfD), dezvoltată cu scopul de a sprijini proiectele solare și eoliene onshore. Schema a fost publicată în anul 2024 și are o valoare de 3 miliarde de euro, finanțată din Fondul de Modernizare (FM) până în 2030. Aceasta vizează instalarea a 5 GW de capacități noi prin intermediul a două licitații: 1,5 GW în 2024 și 3,5 GW în 2025.

În plus, România alocă 2 miliarde de euro pentru sprijinirea dezvoltării energiei solară, în perioada următoare, principalele surse de finanțare fiind FM, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ) și schemele finanțate de Agenția Fondului pentru Mediu (AFM). Această sumă este distribuită astfel: 430 de milioane de euro pentru dezvoltarea de centrale electrice fotovoltaice (la scară utilitară), 1,4 miliarde de euro pentru centrale electrice fotovoltaice pe acoperișuri și 104 milioane de euro pentru capacități de fabricare.

Capacitatea instalată a prosumatorilor din România a atins aproximativ 1,4 GW la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va depăși 2 GW până la finalul anului 2024. Numărul prosumatorilor a crescut de la aproximativ 40.000 în 2022 la peste 110.000 până la sfârșitul anului 2023. Această creștere a fost determinată de efectele crizei energetice și de majorarea finanțării din surse publice destinate prosumatorilor.

Pentru referință, acest document estimează un necesar de capacitate instalată de 1,23 GW în centale electice fotovoltaice pentru a acoperi consumul de energie electrică al gospodăriilor din Municipiul București, pentru un consum de 1,5 TWh în anul 2023. Totuși, având în vedere natura intermitentă a producției de energie solară, integrarea unor soluții eficiente de stocare devine tot mai importantă. Astfel, estimăm că va fi necesară o capacitate de stocare de 2.911 MWh, echivalentă cu cea a bateriilor pentru 50.600 de vehicule electrice Tesla Model Y sau 116.500 Dacia Spring . În plus, pentru a optimiza consumul de energie electrică pe tot parcursul anului, tehnologiile alternative de stocare, precum stocarea sezonieră a hidrogenului regenerabil, ar trebui luate în considerare pe termen mediu și lung.

În ciuda progreselor recente, rămân o serie de provocări în ceea ce privește creșterea capcității de energie solară în România. Cele mai importante dintre acestea sunt constrângerile legate de capacitatea rețelei și dezechilibrele cu care se confruntă prosumatorii, lipsa predictibilității calendarului de implementare a fondurilor UE și întârzierile în transpunerea legislației UE. Abordarea acestor provocări este esențială pentru accelerarea adoptării energiei solare. Pentru a valorifica pe deplin potențialul energiei solare și a asigura un sector energetic robust și sustenabil, recomandăm:

1. Alinierea țintelor privind sursele de energie regenerabilă (SER) la obiectivele climatice ale UE. Creșterea țintelor privind energia regenerabilă la nivel național în conformitate cu recomandările Comisiei Europene pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE.
2. Prioritizarea stocării energiei. Investiți în soluții de stocare a energiei alături de centralele solare – și eoliene – pentru a gestiona natura intermitentă a energiei solare și pentru a spori stabilitatea rețelei.
3. Asigurarea predictibilității legislației. Instituirea unui cadru legislativ stabil și predictibil pentru a atrage și a păstra investitorii prin reducerea incertitudinii și implicit a potențialelor costuri suplimentare suportate de aceștia.
4. Elaborarea și respectarea unui calendar clar și transparent pentru viitoarele cereri de finanțare pentru energia solară. Crearea și respectarea unui calendar multianual transparent pentru cererile de finanțare prin programele asociate PNRR și FM.
5. Atragerea investițiilor în lanțul valoric fotovoltaic. Încurajarea investițiilor pe parcursul întregul lanț valoric, de exemplu, producția de panouri, instalarea și întreținerea, inclusiv dezvoltarea de software pentru a facilita integrarea sistemelor, pentru a sprijini creșterea și inovarea la nivelul acestui sector.